camioane Archives - Traficmedia

Piața vehiculelor comerciale a avut o evoluție neuniformă în iunie 2026. Dacă segmentul camioanelor și autobuzelor a înregistrat o creștere puternică, de 35% față de aceeași lună din 2025, vehiculele comerciale ușoare plus minibus au avansat cu doar 2%, potrivit analizei Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) realizate pe baza datelor DGPCI.

Cel mai bun rezultat a fost consemnat de categoria vehiculelor comerciale grele de peste 16 tone și a autotractoarelor, unde înmatriculările au crescut cu 22,8%, semnal că investițiile în transportul de marfă și reînnoirea flotelor continuă, în ciuda unui climat economic marcat de incertitudini.

Pe segmentul utilitarelor ușoare, evoluția a fost mai temperată. Înmatriculările de vehicule comerciale ușoare plus minibus-urile au crescut cu doar 2% în iunie, însă dacă sunt excluse minibusurile, utilitarele ușoare au înregistrat un avans de 10,9%, ceea ce indică o cerere încă solidă din partea companiilor de distribuție, curierat și servicii.

În schimb, electrificarea flotelor comerciale continuă să avanseze mai lent decât în cazul autoturismelor. În primele șase luni din 2026 au fost înmatriculate 257 de vehicule comerciale ușoare electrice, comparativ cu 333 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată că operatorii de transport și logistică rămân rezervați în privința investițiilor în utilitare electrice, pe fondul costurilor ridicate și al infrastructurii încă insuficient dezvoltate.

La nivelul întregii piețe auto, iunie a adus o creștere considerabilă a înmatriculărilor de autoturisme noi, de 53% față de iunie 2025. Totuși, APIA atrage atenția că acest rezultat este influențat de lichidarea stocurilor și de concentrarea livrărilor înaintea unor schimbări de reglementare și nu reprezintă, deocamdată, o revenire structurală a pieței.

Tendința de electrificare continuă însă să se consolideze. Autoturismele electrificate – mild-hybrid, full-hybrid, plug-in hybrid și electrice – au ajuns să dețină o cotă de piață de 64% în iunie, înregistrând împreună o creștere de 72% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai importante evoluții au fost raportate de autoturismele 100% electrice (+352%) și de modelele plug-in hybrid (+125%).

Privind întregul prim semestru, piața autoturismelor noi a rămas practic la nivelul anului trecut (+0,3%), în timp ce vehiculele comerciale ușoare plus minibus au scăzut cu 4,3%. În schimb, segmentul vehiculelor comerciale grele și al autobuzelor și-a menținut trendul ascendent, cu o creștere de 18,2%, confirmând o cerere mai consistentă din partea operatorilor de transport și a companiilor care își modernizează flotele.

Președintele APIA, Dan Vardie, afirmă că „Rezultatul din luna iunie, cu o creștere de 53% a înmatriculărilor de autoturisme noi față de aceeași lună a anului trecut, trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață, ceea ce a concentrat un număr semnificativ de livrări în luna iunie. Prin urmare, nu putem considera această creștere drept un indicator al unei reveniri structurale a pieței auto din România. În același timp, tendința de electrificare continuă să se consolideze. Autoturismele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie, susținută de evoluții puternice pe segmentele full-hybrid, plug-in hybrid și pur electric. Acest lucru confirmă interesul tot mai mare al consumatorilor pentru tehnologii cu emisii reduse și necesitatea unor politici coerente și stabile care să încurajeze investițiile în mobilitatea sustenabilă. În perioada următoare, evoluția pieței va depinde în mare măsură de modul în care va fi implementat Programul Rabla. În acest moment, piața încă așteaptă clarificări privind calendarul de lansare și forma finală a programului, iar această lipsă de predictibilitate continuă să influențeze deciziile de achiziție ale clienților și planificarea activității importatorilor și dealerilor.”

Industria auto europeană susține obiectivul viitoarei legi privind accelerarea dezvoltării industriei (IAA), însă avertizează că forma actuală a proiectului riscă să afecteze competitivitatea producătorilor, să perturbe lanțurile de aprovizionare și să pună în pericol investițiile realizate în Europa. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile solicită legislatorilor europeni o serie de modificări care să permită atingerea obiectivelor climatice fără a compromite dezvoltarea industriei.

Producătorii europeni de automobile consideră că inițiativa Comisiei Europene de consolidare a producției de tehnologii curate și de reducere a dependenței de furnizorii din afara Uniunii este necesară. Totuși, potrivit ACEA, aplicarea actualelor prevederi ar putea produce efecte contrare, într-un moment în care sectorul auto traversează deja o transformare profundă către mobilitatea cu emisii zero, pe fondul concurenței globale tot mai puternice, al costurilor ridicate de producție și al scăderii cererii pe piața europeană.

Industria consideră legitimă promovarea conceptului „Made in Europe”, însă subliniază că această tranziție trebuie realizată gradual și însoțită de măsuri care să protejeze investițiile existente și competitivitatea producătorilor europeni.

Pentru ca legea privind accelerarea dezvoltării industriei să devină un instrument eficient de politică industrială, ACEA formulează opt solicitări adresate Parlamentului European și Consiliului UE.

În primul rând, producătorii cer introducerea unor stimulente financiare care să compenseze costurile suplimentare generate de obligația de localizare a producției și componentelor în Europa. Fără astfel de măsuri, avertizează ACEA, cerințele de producție locală vor majora costurile de fabricație fără a încuraja în mod real investițiile în UE. Organizația propune acordarea unor bonusuri pentru autoturismele și autoutilitarele electrice, precum și scheme de sprijin pentru autoritățile publice care achiziționează camioane și autobuze fabricate în Europa.

A doua solicitare vizează modul de calcul al conținutului european al unui vehicul. În prezent, proiectul ia în considerare doar componentele fabricate în UE, ignorând valoarea adăugată generată de cercetare, dezvoltare, inginerie și producția finală. Constructorii propun ca evaluarea să pornească de la valoarea totală a vehiculului și să fie scăzută doar contribuția provenită din afara Europei, metodă utilizată deja în acordurile comerciale ale Uniunii Europene.

ACEA solicită, de asemenea, ca Marea Britanie să fie tratată ca un partener egal în cadrul conceptului „Made in Europe”. Organizația argumentează că, în pofida Brexitului, lanțurile de aprovizionare dintre UE și Regatul Unit rămân puternic integrate, iar Acordul de Comerț și Cooperare garantează standarde echivalente în domeniul concurenței, muncii și protecției mediului.

O altă cerere importantă privește protejarea investițiilor existente ale constructorilor europeni în Turcia și Maroc. Industria solicită ca unitățile de producție deja construite în aceste țări să beneficieze de o derogare, pentru a evita penalizarea investițiilor realizate în baza cadrului legislativ existent la momentul respectiv. Excepția ar urma să se aplice doar capacităților de producție existente înainte de publicarea proiectului legislativ.

În ceea ce privește conformarea la noile reguli, ACEA propune un mecanism simplificat la nivelul întregii flote produse de un constructor. Astfel, dacă 70% din vehiculele fabricate într-un an respectă criteriile „Made in Europe” privind bateriile, componentele și asamblarea, întreaga flotă ar trebui să beneficieze în anul următor de facilitățile prevăzute de legislație. Totodată, organizația solicită ca în acest calcul să fie incluse și vehiculele fabricate în Europa pentru export.

Constructorii atrag atenția și asupra calendarului nerealist privind localizarea producției de baterii și utilizarea materialelor cu emisii reduse de carbon. Potrivit ACEA, definițiile legislative pentru aceste materiale nu sunt încă stabilite, iar industria europeană nu dispune de suficiente capacități de producție pentru a respecta termenele propuse. Situația este și mai dificilă în cazul camioanelor și autobuzelor, unde necesarul de baterii este estimat să depășească întreaga capacitate de producție planificată în Uniunea Europeană până în 2030.

Un alt punct vizează simplificarea obligațiilor administrative. Producătorii avertizează că vor trebui să colecteze informații și documente de la mii de furnizori și să răspundă legal pentru verificarea respectării criteriilor „Made in Europe”. Din acest motiv, ACEA solicită proceduri de raportare clare, ușor de verificat și cu un nivel minim de birocrație.

Organizația subliniază că legislația trebuie să țină cont de diferențele majore dintre segmentele de vehicule. Autoturismele, autoutilitarele, camioanele și autobuzele au cicluri de dezvoltare, tehnologii și lanțuri de aprovizionare diferite, iar aplicarea acelorași reguli tuturor categoriilor nu reflectă realitățile industriei. În special pentru vehiculele comerciale grele, obligativitatea utilizării bateriilor produse în Europa ar putea conduce la creșteri semnificative ale costurilor, pe care nici subvențiile și nici achizițiile publice nu le-ar putea compensa integral.

În concluzie, ACEA subliniază că legea privind accelerarea dezvoltării industriei nu poate, singură, să redea competitivitatea industriei europene. Organizația solicită, în paralel, reducerea costurilor energiei, accelerarea procedurilor de autorizare, investiții constante în producția europeană de baterii și simplificarea legislației privind omologarea vehiculelor, astfel încât obiectivele climatice să fie atinse fără a sacrifica investițiile, locurile de muncă și competitivitatea industriei europene.