Canal Suez Archives - Pagina 7 din 8

CTP a organizat recent un webinar cu tema „Nearshoring: Winners & Losers“, în cadrul căruia experți din producție, logistică și real estate au discutat despre modul în care nearshoring-ul remodelează lanțurile de aprovizionare, logistica și piețele imobiliare din Europa și despre avantajele relocării producției mai aproape de clienți, impactul ei asupra rezistenței lanțului de aprovizionare și factorii de care este bine să se țină cont în luarea deciziei privind noua locație.

Moderatorul discuției, Bert Hesselink (Group Client Relationship Director în cadrul CTP), a explicat faptul că impactul nearshoring-ului asupra economiei, mai ales a celei europene, este uriaș și încă subestimat, și că în funcție de cum îl gestionează țările vor avea sau nu succes economic pe termen mediu și lung.

În cadrul CTP, a detaliat acesta, nearshoring este o temă importantă de 25 de ani, când compania a dezvoltat prima clădire în care un client olandez să producă în Cehia, pentru a beneficia de forța de muncă mai ieftină și calificată de acolo și a rămâne și aproape de clienții din Europa de Vest. „De atunci lumea s-a schimbat mult, am crescut și în alte țări din centrul și estul Europei, am adăugat Olanda, Germania și Austria și acum activăm în 10 țări care se întind de la Marea Nordului la Marea Neagră, având un portofoliu de 1.110.000 m2, 200 de parcuri și peste 1.000 de clienți, mai ales producători. Misiunea noastră este de a sprijini economiile locale să accelereze, de a avea impact pozitiv asupra comunităților și de a contribui la creșterea prosperității, și tocmai de aceea îmbrățișăm această tendință de nearshoring.“

Przemysław Piętak (Supply Chain Advisory Director în cadrul CBRE, filiala Polonia), care are peste 20 de ani de experiență în producție, logistică și imobiliare, a ținut să clarifice faptul că nearshoring înseamnă mai mult decât mutarea fabricilor din China sau din alte zone ale lumii în Europa și scurtarea lanțurilor de aprovizionare: înseamnă și aducerea lor mai aproape de cerere, de clienți. „Dacă produci în China pentru Germania este farshoring, dacă produci în Germania pentru Germania este reshoring și dacă produci în Polonia pentru Germania este nearshoring. De ce accelerează această tendință și de ce auzim tot mai des de ea? Unul dintre motivele principale este acela că în ultimii ani au fost diverse perturbări în lanțurile logistice: incidentul din canalul Suez și blocarea navelor care transportau containere, carantina din timpul pandemiei de Covid-19, războiul din Ucraina, mai ales începutul lui, când unii furnizori de componente auto din vestul țării nu le-au mai putut livra producătorilor de vehicule din Europa. Unele dintre perturbări continuă și acesta este motivul pentru care multe firme au decis să-și diversifice sursele de aprovizionare și activitatea și să treacă de la un model global la unul mai degrabă regional. Deci nu închid fabricile din China, India sau Vietnam, ci deschid și altele, de exemplu, în Mexic, de unde să acopere Nordul Americii. Și astfel crește reziliența supply chain-ului și activitatea poate continua chiar dacă într-o anumită parte a lumii apar perturbări.“

Nearshoring are în vedere și reducerea costurilor, dar urmărește mai ales să facă mai sigură activitatea unei firme, a subliniat reprezentantul CBRE.

TT Club, un furnizor independent de asigurări pentru transport de marfă și logistică, avertizează operatorii din domeniu în legătură cu efectele blocării recente a canalului Suez și însemnă la vigilență sporită.

Lanțurile globale de aprovizionare se confruntă oricum cu numeroase probleme aduse de pandemie, iar de curând au fost supuse unei noi provocări, prin blocarea Canalului Suez, o arteră pe unde se transportă 30% din containerele din lume. Acum Canalul funcționează din nou normal, dar 300 de nave au fost întârziate în tranzit și multe altele au fost redirecționate pe un traseu mai lung, pe la Capul Bunei Speranțe din Africa de Sud.

În aceste condiții, TT Club arată că, dincolo de întârzierea mărfurilor și de pierderile din lanțul de aprovizionare, va exista un impact și asupra celor ce se ocupă de descărcarea containerelor în porturile de destinație, dar și asupra celor ce fac transport last mile. Impactul imediat poate fi o lipsă de marfă, dar există și potențiale riscuri după ce aceasta ajunge în port: sosirea unei cantități atât de mari de bunuri, combinată cu cerințele din distribuția pe continent, va crea perturbări în porturi și terminale, sub forma acumulărilor de mărfuri. Și va continua criza de containere, mai ales pe rutele comerciale de la est la vest, din moment ce containerele încărcate sunt blocate și disponibilitatea containerelor goale este foarte redusă.

Nu trebuie neglijat nici riscul de furt de marfă din porturi și depozite, de aceea ar fi bine să se pună un accent mai mare pe securitatea acestora, deoarece riscurile pentru mărfurile care nu se află în mișcare este mai mare acum decât de obicei.

În Europa problemele sunt cu atât mai mari cu cât criza de șoferi continuă și în 2021, așa cum arată un sondaj recent al RU, deci vor fi dificultăți mari legate de livrarea mărfurilor importate și de preluarea celor pentru export pe alte continente. Iar cei care caută să sporească siguranța în timpul transportului rutier trebuie să țină cont de riscurile care apar și în acest domeniu, nu numai atunci când marfa staționează, riscuri subliniate recent într-un alt raport al TT Club.

TT Club amintește că în ultimii ani s-au făcut eforturi mari pentru creșterea eficienței operaționale a lanțului de aprovizionare prin reducerea, de exemplu, a numărului de furnizori și introducerea principiilor just-in-time pentru a scădea povara unor costuri nenecesare de inventariere. Dar experiența din ultimele 12 luni – pandemia, Brexit și recenta blocare a Canalului Suez – a pus sub semnul întrebării această strategie, deoarece, dacă reducerea costurilor se face în detrimentul rezilienței, nu este o politică bună. Iar viitorul ar putea aduce o preferință mai mare pentru soluții dedicate situaților neprevăzute, adică o filosofie just-in-case în loc de una just-in-time.