Piața globală a transportului aerian de marfă a început anul 2026 cu semnale pozitive, însă escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu riscă să schimbe rapid perspectivele industriei logistice. Potrivit analizelor realizate de Xeneta, cererea pentru transport aerian de marfă a crescut în februarie cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, confirmând tendința de redresare observată la începutul anului.

Totuși, evoluțiile geopolitice din ultimele zile ale lunii februarie și începutul lunii martie ar putea introduce o nouă perioadă de volatilitate pentru sectorul logistic global.

Cererea a crescut mai rapid decât capacitatea disponibilă

În februarie 2026, cererea pentru transport aerian de marfă a depășit din nou creșterea capacității disponibile, care a avansat cu aproximativ 4% față de anul precedent. Ca urmare, indicatorul denumit „factor dinamic de încărcare” a crescut cu două puncte procentuale, ajungând la 62%.

Acest indicator, utilizat de Xeneta, măsoară gradul de utilizare a capacității de transport aerian prin raportarea volumului și greutății mărfurilor transportate la capacitatea totală disponibilă.

Tarifele spot pentru transportul aerian de marfă au crescut în februarie cu 5%, până la aproximativ 2,58 dolari/kg – prima majorare lunară înregistrată din mai 2025. Creșterea a fost influențată atât de sezonul de transport dinaintea Anul Nou Lunar, cât și de deprecierea dolarului american comparativ cu anul precedent.

Evoluții diferite pe principalele coridoare comerciale

Pe rutele internaționale, cea mai mare creștere anuală a tarifelor spot s-a înregistrat pe coridorul Europa–America de Nord, unde prețurile au urcat cu aproximativ 21%.

Pe ruta Asia de Nord-Est – America de Nord, cererea puternică din sectorul semiconductorilor a determinat o creștere a tarifelor de aproximativ 10%.

În schimb, introducerea unor tarife vamale a redus cererea pentru transport aerian de marfă din China către Statele Unite, în timp ce volumele din China către Europa au rămas relativ stabile.

Analiștii observă că niciuna dintre aceste rute nu a înregistrat creșterea sezonieră puternică observată la începutul anului 2025, ceea ce sugerează o perspectivă mai prudentă pentru restul anului.

Escaladarea conflictului reduce imediat capacitatea globală

Situația s-a schimbat radical după atacurile militare lansate la 28 februarie asupra Iran și reacția ulterioară a acestuia în regiune. Închiderea spațiului aerian în mai multe state din Golf a provocat anulări masive de zboruri comerciale.

Conform estimărilor industriei, aceste restricții au retras aproximativ 12% din capacitatea globală de transport aerian de marfă.

Printre hub-urile regionale afectate se numără aeroporturile din:

Aceste centre logistice sunt esențiale pentru fluxurile cargo dintre Asia și Europa.

Creșterea prețului petrolului amplifică presiunea asupra costurilor

Perturbările din regiune ar putea afecta și costurile combustibilului pentru aviație. Prețul petrolului Brent crude a depășit deja 80 de dolari pe baril și ar putea trece de 100 de dolari dacă infrastructura energetică devine ținta atacurilor.

O astfel de evoluție ar majora costurile operaționale pentru companiile aeriene și ar accentua presiunea asupra tarifelor de transport.

Riscuri suplimentare pentru transportul maritim

Tensiunile regionale afectează și transportul maritim, în special în zona Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global.

În paralel, operatorii maritimi precum MSC și Maersk au suspendat din nou tranzitul prin Canalul Suez și au revenit la rutele ocolitoare în jurul Africii.

Aceste perturbări ar putea determina o parte din transporturi să se orienteze din nou către transportul aerian, ceea ce ar susține cererea și ar menține presiunea asupra tarifelor.

Industria cargo se adaptează, dar costurile cresc

Potrivit lui Niall van de Wouw, Chief Airfreight Officer al Xeneta, industria transportului aerian de marfă s-a dovedit în trecut capabilă să se adapteze rapid la macro-evenimente globale.

Totuși, această adaptare implică inevitabil costuri logistice mai ridicate pentru companiile care transportă mărfuri. În opinia sa, clienții sunt dispuși să accepte temporar aceste costuri suplimentare pentru a menține continuitatea livrărilor.

Evoluțiile din următoarele săptămâni vor arăta dacă piața cargo aeriană va reuși să depășească rapid noul episod de volatilitate sau dacă anul 2026 va fi marcat de o nouă perioadă de instabilitate pentru transportul global.

Sistemul portuar din Europa de Nord traversează o perioadă dificilă, cu tensiuni comerciale internaționale, taxe vamale reintroduse, fenomene meteorologice extreme și greve ale lucrătorilor portuari. Toate acestea, combinate cu o creștere bruscă a fluxurilor de export din Asia spre Europa, pun o presiune uriașă pe marile porturi nordice – Rotterdam, Hamburg și Anvers – care se apropie de limitele lor operaționale.

Congestionare mai gravă decât în pandemie

Paolo Pessina, președintele Federagenti, descrie situația ca fiind una de congestionare severă, cu barje care așteaptă în porturi și mari transportatori forțați să rămână pe loc. În Rotterdam, o barjă de containere poate aștepta până la 77 de ore pentru a fi încărcată sau descărcată. Este o imagine care amintește de blocajele din timpul pandemiei, agravată acum de nivelul scăzut al apelor pe Rin și Elba, care paralizează transportul fluvial.

Industria europeană, deja fragilizată de stocuri minimizate în ultimii ani, riscă să-și oprească producția din cauza acestor blocaje.

Mediterana devine o alternativă viabilă

În acest context, porturile din sudul Europei – inclusiv cele italiene – devin o alternativă tot mai atractivă pentru transportatorii care caută rute mai scurte și mai puțin congestionate.

Proximitatea față de Canalul Suez și piețele asiatice poate transforma această oportunitate într-un avantaj durabil, dacă situația geopolitică se stabilizează și Canalul Suez rămâne pe deplin funcțional.

Condiția: guvernanță rapidă și infrastructuri funcționale

Pentru ca acest potențial să devină realitate, președintele Federagenti atrage atenția asupra nevoii urgente de reformă administrativă și de claritate în guvernanța portuară.

Pe plan practic, Italia are deja proiecte importante în derulare, precum noul dig de protecție din portul Genova, construcția celui de-al treilea Valico și modernizarea rețelei de autostrăzi. Însă, fără o viziune coerentă și decizii curajoase, aceste investiții riscă să nu-și atingă potențialul.