Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Transportului și Infrastructurii ca infrastructura de transport feroviar să fie gestionată de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA. Recomandarea vine ca urmare a unui studiu realizat de Consiliu, studiu care a identificat faptul că infrastructura feroviară degradată şi lipsa investiţiilor în Portul Constanţa afectează traficul de mărfuri.
„Deşi există un plan de măsuri pentru fluidizarea tranzitului de mărfuri în Portul Constanţa, care prevede eliberarea unor linii de cale ferată blocate cu vagoanele CFR Marfă, precum şi implementarea de către CFR SA a unui program de lucrări de reparaţii şi întreţinere necesare pentru infrastructura feroviară, acesta nu a fost pus complet în aplicare. Astfel, cele două autorităţi din cadrul Consiliului Concurenţei recomandă creşterea alocărilor financiare de la bugetul naţional pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a liniilor de cale ferată din cadrul Portului Constanţa (…)Traficul de mărfuri din Portul Constanta este, însă, afectat de infrastructura feroviară degradată şi subdimensionată, de numărul restricțiilor de viteză precum şi de lungimea liniilor de cale ferată degradate, administrate de CFR SA, care a crescut constant în ultimii ani (…) Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) să analizeze oportunitatea gestionării infrastructurii de transport de servicii feroviare în Portul Constanţa de către un singur administrator, respectiv CN APM SA, cu respectarea însă a reglementărilor în ceea ce privește siguranța feroviară. O astfel de gestionare ar permite o mai bună administrare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa, atât în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată, cât şi tarifele percepute pentru accesul la infrastructura feroviară“, precizează autoritatea de concurență.
Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie 2019 – martie 2022 nu au fost alocate sume pentru lucrări de reparații şi de întreținere, deşi volumul de mărfuri din Portul Constanţa a crescut semnificativ.
Economia națională, înfrânată de blocarea căii ferate
Totodată, Consiliul Concurenţei atrage atenţia asupra faptului că trebuie deblocate liniile de cale ferată din Portul Constanţa, pe care sunt garate vagoane de marfă nefuncţionale şi a celor situate în apropierea portului, pentru fluidizarea traficului feroviar.
„De asemenea, este vitală repunerea în funcţiune a liniilor de cale ferată care sunt închise din cauza stării tehnice necorespunzătoare, în caz contrar ar putea conduce la blocarea Portului, ceea ce va afecta economia naţională prin perturbarea activităţii de import-export şi, implicit, aprovizionarea cu materii prime şi produse agro-alimentare. În acelaşi timp, este necesară modernizarea liniilor de cale ferată din zonă, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare din port, ţinând cont şi de proiectele de investiţii şi planurile de dezvoltare ale operatorilor portuari, ceea ce va conduce la creşterea capacităţii de preluare a mărfurilor provenite din port şi va contribui la dezvoltarea transportului multimodal şi la creşterea volumelor de trafic de marfă pe calea ferată. Acest lucru se înscrie în strategia Comisiei Europene, care estimează că traficul feroviar de marfă va creşte cu 50% până în 2030 şi se va dubla până în 2050, comparativ cu anul 2015“, notează Consiliul.
Terminal GNL pentru barje
O altă recomandare se referă la realizarea unui terminal GNL şi a unuia specializat în barje. „Dezvoltarea unui terminal de GNL ar fi o investiţie de importanţă strategică pentru România având în vedere că pe coasta de vest a Mării Negre nu există un terminal GNL, în timp ce un terminal specializat pentru barje ar permite acostarea în siguranţă a peste 200 de barje simultan şi ar creşte susţinut traficul de cereale, îngrăşăminte, seminţe uleioase şi combustibili minerali solizi“, menţionează sursa citată. În plus, având în vedere că traficul de echipamente şi maşini a înregistrat o creştere majoră, se recomandă de asemenea şi construirea unui nou terminal Ro-Ro (Roll-on/roll off – tip de navă maritimă specializată în transportul maşinilor şi echipamentelor mari) în zona Constanţa Sud, incluzând şi o legătură cu infrastructura feroviară ceea ce va conduce la o creştere susţinută a traficului de acest tip de mărfuri.
Portul Constanţa a devenit principalul port cu deschidere la Marea Neagră. Astfel, volumul de mărfuri din Portul Constanţa ce au provenienţă sau destinaţie Republica Moldova şi Ucraina a crescut cu 823%, respectiv 144%, în ultimii trei ani, se arată în studiul realizat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) şi Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN), din cadrul Consiliului Concurenţei.
Drumurile și Căile Ferate Române, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, au absorbit finanțări europene în valoare de 2,7 miliarde de lei în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2020, potrivit ministrului de resort, Cătălin Drulă.
„Record pentru investiţii europene în drumuri şi căi ferate la jumătatea anului! Fonduri europene de 2,7 miliarde de lei au fost absorbite în primele 6 luni ale anului la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Asta înseamnă o creştere de +35% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2020 (2 miliarde de lei), +142% faţă de 2019 (1,12 miliarde) şi +285% faţă de 2018 (0,7 miliarde)“, a scris, miercuri, ministrul Drulă pe pagina sa de Facebook. Oficialul a enumerat și câteva proiecte ce au primit finanțare europeană: linia de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria- 554 milioane de lei, Drumul expres Craiova – Piteşti – 421 de milioane de lei, Pod Brăila -283 de milioane de lei, linia feroviară Bucureşti – Jilava – Giurgiu – 88,6 milioane de lei, A0 sud – 196 de milioane de lei, A0 nord – 70 de milioane de lei, A1 Piteşti – Sibiu -117 milioane de lei, A10 Sebeş – Turda – 86 de milioane de lei, linia de cale ferată Sighişoara – Coşlariu – Simeria – 46 de milioane de lei, poduri feroviare reabilitate – 8,5 milioane de lei.
02.10.2020
Ultimul număr: Noiembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit