Se apropie noiembrie, in prima zi din aceasta luna urmand sa premiem la Cluj-Napoca cele mai eficiente firme de transport si logistica din Romania. Un moment important pentru cei care isi vad recunoscuta munca unui an intreg sau, de fapt, a mai multor ani.
In 2019 analiza cifrelor financiare este cu atat mai important sa fie bine facuta cu cat recunoasterea meritelor este umbrita, in ultima, vreme, din pacate, de reactia negativa care vine atat de la partenerii de afaceri, cat si de la angajatii firmelor premiate. Adica, daca o firma de transport face profit inseamna ca beneficiarii ii ofera tarife prea bune si atunci acestia se gandesc ca poate ar fi vremea unei noi negocieri. De ce? Pentru ca furnizorul de servicii face profit! Iar daca face profit inseamna ca mai e loc „sa mai stoarca lamaia”, asa incat profitul propriei companii sa fie mai mare in dauna furnizorilor, care, daca dau faliment, pot fi usor inlocuiti cu altii!

La fel, vedem tot mai multi soferi care vorbesc cu dispret la adresa „patronilor de carton”, care fac bani pe spinarea lor, desi putini stiu sau vor sa stie ca, de fapt, din cele peste 34.000 de firme de transport licentiate in Romania, doar 100 fac un profit de peste un milion de euro. Iar mai mult de jumatate din aceste companii sunt multinationale sau firme care fac distributie de petrol, de materiale de constructii, de produse alimentare etc. Carausii romani firme de familie, majoritatea firmelor blamate pe FaceBook, abia daca fac cateva zeci de mii de euro pana la cateva sute de mii de euro profit pe an. Mai exact, media profitului facut de firmele situate intre locurile 100 si 200 in Top Profit este in jur de 260.000 de euro/an, iar cele clasate pe locurile 200-300 au un profit mediu de 118.000 de euro, care scade la 40.000 de euro pentru urmatoarele 100 de firme din top. Iar firmele clasate intre locurile 400 si 500 in Top Cifra de afaceri deja sunt in mare parte pe pierdere sau fac un profit mediu de… 7.000 de euro pe an!
Aceasta este piata de transport din Romania. 200-300 de firme la care poti vinde produse si servicii fara teama ca nu vei mai primi banii inapoi. Restul sunt firme care azi sunt, maine nu mai sunt, firme care traiesc de azi pe maine, pentru care respectarea la virgula a reglementarilor nationale si internationale este imposibila.
Asta ca sa nu mai spunem ca multe firme de familie isi mai permit sa isi asume riscuri, in final, daca iese bine, fiind bine si pentru administratori. Poate de aceea firmele cu management independent nu prea pot sa mai faca profit, managerul angajat fiind obligat sa respecte toate legile, neavand curajul sa isi asume riscul, de pilda, al platii unor amenzi in cazul in care soferii sunt surprinsi ca fac repaosul de 45 de ore in cabina, mai ales acolo unde astfel de fapte sunt pedepsite chiar cu inchisoarea pentru administrator! De asemenea, de multe ori proprietarii firmelor de transport, ca si in cazul altor industrii, au un salariu modic pe cartea de munca, preferand sa traiasca din dividende, impozitate mai putin decat salariul. Si astfel au pe hartie un profit mai mare, obtinut insa fara ca managerul general, in multe cazuri chiar proprietarul firmei, sa isi ia salariul real cuvenit pentru munca sa, ceea ce nu se intampla in cazul unei firme cu management independent, care pare sa fie mai putin „eficienta”. Cel putin pe hartie.
Astfel, in conditiile in care patronii au ajuns sa vorbeasca in soapta despre profit – de parca ar fi o „vina” sa faci profit – atat in fata partenerilor de afaceri, cat si in fata propriilor angajati (si vorbim aproape de toti angajatii, pentru ca, daca soferii au ajuns sa castige 2.000 de euro pe luna, cum mai pot dispecerii si personalul TESA sa administreze cursele, cand salariul lor e mai putin de jumatate din cel al soferilor?) – misiunea noastra de a-i selecta pe cei mai eficienti transportatori este foarte dificila.
Realizam ca Gala din acest an va fi poate ultima cand vom vorbi despre o piata romaneasca de transport cu adevarat glorioasa. 2019 este deja un an dificil, la finalul caruia vom vorbi despre scaderi pe aproape toate planurile, inclusiv din punct de vedere al numarului de firme licentiate. Iar din 2020, cu Pachetul Mobilitate aprobat intr-o forma sau alta, va fi tot mai putin loc de dezvoltare. Incet-incet, patronii multor firme de transport isi vor dori sa fie din nou angajati, sa nu mai poarte riscul unor afaceri extrem de expuse. Sa nu uitam ca 84% din firmele de transport din Romania au 1-2 camioane sau 2-5 camioane, in procente aproximativ egale.

Prezent si de aceasta data la conferinta Tranzit de la Cluj-Napoca, avocatul belgian Frederick Vanden Bogaerde a fost de parere, ascultand interventiile politicienilor si ale reprezentantilor asociatiilor profesionale ale transportatorilor, ca „sunteti prea putini si veniti prea tarziu. In plus, o singura persoana de aici a subliniat corect ce este in spatele Pachetului Mobilitate: o solutie la criza de soferi cu care se confrunta statele din vest, care astfel gasesc o cale sa tina firmele estice cat mai aproape de casa si sa le ia conducatorii auto.“

Or, aceasta solutie, care pentru Germania si alte tari mari este „geniala“, dezavantajeaza nu doar transportatorii estici, ci si pe cei de la periferia continentului – pentru care e dificil sa aduca la fiecare patru saptamani camioanele acasa – si pentru cei din tarile vestice cu suprafete mici, ca BeNeLux sau Danemarca – ale caror camioane ar trebui, daca s-ar vota actualele propuneri referitoare la cabotaj, sa stea in tara de inmatriculare cel putin 60 de ore – chiar daca in prezent acestia din urma, imbatati de mirajul trimiterii esticilor la ei acasa, nu sunt foarte constienti de impactul negativ asupra lor insile, asa cum a remarcat Frederick Vanden Bogaerde, dupa ce a sustinut in Belgia o prezentare a Pachetului Mobilitate si a ce va aduce el pe piata de transport – si nu numai.
„Deci nu trebuie sa stati de vorba doar cu asociatii si politicieni din tarile central si est-europene“, puncteaza avocatul, „pentru ca in realitate Pachetul aduce beneficii doar pentru Germania, Franta si, poate, Spania si Italia. Daca veniti cu argumente puteti convinge factorii implicati din restul tarilor ca este si in interesul lor sa sustina punctele dumneavoastra de vedere.“
Frederick Vanden Bogaerde a mai subliniat faptul ca in ultimul timp piata de transport s-a schimbat foarte rapid si ca unii clienti de-ai sai din Bulgaria, Romania, Polonia sau Tarile Baltice muta deja flotele in Germania, deci politica din spatele Pachetului Mobilitate da rezultate pentru aceasta tara si prin acoperirea deficitului de forta de munca, si prin atragerea de taxe si impozite.