Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) a analizat atent, în urma unei anchete realizate în rândul transportatorilor din august 2019 încoace, costurile de funcționate a camioanelor grele pe gaz, al căror număr se ridică la peste 7.000, deoarece gazul a apărut în ultimii ani ca cea mai simplă și frecventă alternativă la motorină.

Prin consultarea site-ului CNR (www.cnr.fr) se pot accesa prețurile LNG și CNG și se poate costata că prețul mediu al camioanelor este de 130.457 de euro pentru LNG și 113.152 de euro pentru CNG (valori pentru achiziția vehiculelor noi în decembrie 2021, excluzând ajutorul financiar primit pentru cumpărarea acestora) și că întreținerea/repararea lor costă 6,6 cenți/km în cazul LNG și 6,7 cenți/km în cazul CNG.

În ceea ce privește condițiile de funcționare, consumul mediu de gaz este de 27,2 kg/100 km pentru LNG (pe distanțe lungi) și de 30,7 g/100 km pentru CNG (parcurs regional). Iar pentru a face comparații cu vehiculele grele pe motorină CNR se referă la rentabilitatea unui camion CNG în comparație cu un camion diesel în funcție prețul combustibilului, kilometrajul anual și prețul de achiziție a vehiculului.

Înainte de 2021, 1 kg de gaz era în medie cu 16,34 cenți mai ieftin decât 1 l de motorină, astfel că, în funcție și de consum, costul de transport era cu 7,8% mai mic, pe tonă-kilometru, la un kilometraj anual mare, în cazul unui camion pe gaz decât al unuia diesel.

Dar creșterea fără precedent a prețurilor la gaze, care a început la jumătatea lui 2021 și a fost în medie de 50% față de 2020, amplificată și mai mult odată cu izbucnirea războiului din Ucraina (când s-a ajuns la o creștere medie de 72% față de perioada similară din 2021), a bulversat balanța, deoarece motorina s-a scumpit mai puțin rapid. În decembrie 2021, un kilogram de gaz comprimat costa cu 54,30 de cenți mai mult decât 1 l de motorină, deci transportul costa, pe tonă-kilometru, cu 7,2% mai mult decât în cazul unui camion diesel, pentru curse regionale. Pentru profitabilitate mai mare cu un camion greu CNG era nevoie ca acesta să parcurgă cu 21.350 km/an mai mult decât cel diesel.

Deoarece nimeni nu are capacitatea de a prezice evoluția prețurilor gazului și motorinei, CNR evaluează în studiul său o gamă largă de situații, ceea ce duce la avantaj competitiv uneori pentru CNG, alteori pentru diesel, în funcție de scenariu.

În ceea ce privește camioanele grele pe LNG, și ele au probleme de rentabilitate comparativ cu cele diesel, deoarece prețul autotractorului este din start mult mai mare, deci kilometrajul anual trebuie să se ridice la o valoare imposibil de atins în practică în condițiile economice actuale. Dar 60% dintre transportatorii chestionați au declarat că principalii clienți au fost de acord cu un preț mai mare decât pentru un camion diesel, ceea ce arată că unele firme chiar sunt preocupate de mediu. 

Pe site-ul CNR mai apar informații precise despre autonomie (care este în medie de 928 km în cazul LNG și 432 km pentru CNG), timp mediu de realimentare (circa 18 minute), timp mediu de așteptare la stație (mai puțin de un sfert de oră) și distanța medie față de benzinăria cea mai apropiată de depozit (41 km în cazul LNG și 10 km pentru CNG).

CNR mai subliniază că decizia de a achiziționa un camion greu pe gaz este legată în 70% din cazuri de un stimulent din partea expeditorilor, dar că principalul client și-a asumat un angajament durabil doar în 60-67% din cazuri. Pentru achizițiile de CNG, 85% dintre transportatorii chestionați au cel puțin un contract cu un furnizor de gaze. Operatorii chestionați utilizează o clauză de combustibil în 6 din 10 cazuri pe distanțe lungi (pentru LNG) și în 8 din 10 cazuri în curse regionale (CNG), mult mai puțin la camioanele diesel, unde se ajunge la 96%.

Publicația belgiană TransportMedia informează că a fost contactată de mai mulți transportatori care au vrut să afle dacă biomotorina HVO (uleiuri vegetale hidrotratate) este o alternativă economică la motorina care s-a scumpit foarte mult de la începutul anului. Dar MediaTransport este de părere că, potrivit analizei evoluției prețurilor din ultimele 15 luni, nu este.

Pe 1 ianuarie 2021, motorina B7 costa 1,39 euro/l și HVO 2,09 euro/l, deci cu 50% mai mult. De atunci diferența s-a tot mărit, totală fiind de 91% pe 29 ianuarie 2022, după care a scăzut la 78%, iar pe 1 martie a fost iar de 54%. În orice caz, în aceste 15 luni diferența nu a fost niciodată mai mică de 47%.

În ceea ce privește LNG, situația este puțin diferită: la 1 ianuarie 2021 kilogramul costa 0,97 de euro, cu 30,5% mai puțin decât un litru de motorină, și prețul a rămas stabil până pe 29 iulie, când a ajuns cu 40% mai scump decât un litru de motorină, după care a tot crescut în trepte, ajungând la 2,74 de euro la 1 ianuarie 2022, cu 58% mai mult decât un litru de motorină. Pe 2 februarie prețul a scăzut cu 59 de eurocenți/kg, dar pe 12 martie costa cu 6% mai mult decât motorina.

Singura alternativă este deocamdată CNG produs și distribuit local de agricultori. De exemplu, unul dintre aceștia vinde CNG 100% regenerabil cu 1,80 de euro/kg, dar distribuția este la scară mică.

În condițiile actuale, arată TransportMedia, este imposibil să faci vreun pronostic despre evoluția prețului acestor trei combustibili principal până nu se ia decizia de a scădea accizele și/sau TVA. Dacă guvernul merge pe variata scăderii accizei, motorina și HVO devin automat mai interesante decât LNG. Un alt element de care trebuie ținut cont este dispariția progresivă a avantajului de care beneficiază transportatorii prin recuperarea unei părți din acciză. Cu cât va scădea suma rambursată (și, conform informațiilor TransportMedia, asta se va întâmpla în curând), cu atât LNG va fi mai avantajos, deoarece este supus aceluiași regim ca motorina. Indiferent de măsurile care se vor lua însă, pe termen scurt și mediu, carburantul nu va ajunge să reprezinte mai puțin din costul de transport.