Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Pentru al doilea an consecutiv, Volvo Trucks își menține poziția de lider al pieței europene de camioane grele. În 2025, producătorul a atins o cotă de piață de 19,0% în segmentul camioanelor de peste 16 tone, în creștere față de 17,9% în 2024.

Piețele europene cu cele mai multe camioane Volvo nou înmatriculate în 2025 au fost Regatul Unit, Franța, Polonia, Germania, Lituania și Spania, confirmând o prezență solidă atât în Europa Occidentală, cât și în Europa Centrală și de Est.

FH Aero, motorul succesului în transportul pe distanțe lungi

Un rol central în această performanță l-a avut noul Volvo FH Aero, conceput special pentru transportul pe distanțe lungi. Datorită aerodinamicii îmbunătățite și introducerii unor tehnologii noi, precum oglinzile digitale cu camere video, modelul FH Aero oferă până la 7% eficiență mai bună a consumului de combustibil comparativ cu modelul Volvo FH pe care l-a înlocuit.

În total, aproape 33.000 de camioane FH Aero au fost comandate în Europa în cursul anului 2025, un volum care confirmă interesul transportatorilor pentru soluții axate pe reducerea costurilor operaționale și a consumului de combustibil.

„Suntem foarte mândri să fim lideri de piață în Europa pentru al doilea an consecutiv. Obiectivul nostru este să fim cel mai bun partener de afaceri pentru clienții noștri, iar această poziție confirmă încrederea pe care o au în noi”, a declarat Roger Alm, președintele Volvo Trucks.

La nivel mondial, Volvo Trucks este lider de piață sau al doilea cel mai mare brand de camioane grele în 30 de țări în 2025. Această prezență globală reflectă un portofoliu diversificat de produse și o adaptare la cerințe regionale diferite, de la transport pe distanțe lungi până la aplicații urbane și specializate.

Tranziția către transportul fără combustibili fosili

Volvo Trucks continuă să accelereze tranziția către un transport rutier fără combustibili fosili, cu obiectivul de emisii net-zero până în 2040. Strategia companiei se bazează pe o abordare pe trei direcții tehnologice:

• vehicule electrice cu baterii;
• vehicule electrice cu pile de combustie (fuel cell);
• motoare cu ardere internă alimentate cu combustibili regenerabili, precum hidrogen verde, biogaz, biodiesel sau HVO (ulei vegetal hidrotratat).

„Vom continua să inovăm și să introducem camioane care contribuie nu doar la afacerile clienților noștri, ci și la decarbonizarea industriei. Investind în tehnologii multiple, putem oferi soluții de transport adaptate unor nevoi și piețe diferite”, a subliniat Roger Alm.

În statisticile Volvo, termenul „Europa” include Uniunea Europeană, precum și Regatul Unit, Norvegia și Elveția (UE30). În acest cadru extins, rezultatele din 2025 consolidează poziția Volvo Trucks ca referință în segmentul camioanelor grele, într-o perioadă marcată de presiuni asupra costurilor, reglementări de mediu tot mai stricte și tranziția către mobilitatea cu emisii reduse.

Industria auto germană sprijină ferm obiectivele climatice de la Paris, dar avertizează că actualul cadru de reglementare european nu este încă pregătit pentru tranziția reală spre mobilitatea cu emisii zero. Mesajul a fost transmis la Bruxelles de Hildegard Müller, președinta Asociației Industriei Auto (VDA), cu prilejul unei întâlniri dedicate viitorului vehiculelor comerciale.

Potrivit VDA, producătorii de vehicule comerciale și-au adaptat deja portofoliile, lansând pe piață camioane electrice grele de serie și primele modele alimentate cu hidrogen. Însă fără condiții-cadru favorabile, adoptarea acestora nu poate deveni viabilă economic.

Lipsa infrastructurii de încărcare

În multe regiuni din Europa există abia câteva puncte de încărcare pentru vehicule comerciale, fie ele ușoare sau grele, iar situația este similară în cazul alimentării cu hidrogen. VDA cere accelerarea masivă a extinderii rețelei de încărcare și a celei de alimentare cu hidrogen, inclusiv implementarea standardului de încărcare de tip megawatt (MCS) în spațiul public.

Totodată, programele de finanțare pentru infrastructură ar trebui să fie mai clare și mai rapide, iar dezvoltarea rețelei electrice să fie însoțită de siguranță în aprovizionarea cu materiale și componente critice.

Reforma taxei pe energie și competitivitatea costurilor

Un alt punct critic îl reprezintă costurile ridicate pentru energie electrică și hidrogen. Müller propune o reformă a taxei pe energie, astfel încât electricitatea, hidrogenul și combustibilii regenerabili să fie scutiți de taxe sau impozitați doar la nivelul minim prevăzut de UE.

În același timp, combustibilii fosili trebuie taxați corespunzător cu prețul CO₂, pentru a asigura condiții de concurență echitabile. În acest sens, sistemul european ETS-2 (comercializarea certificatelor de emisii) trebuie să înceapă conform planului în 2027, înlocuind taxările naționale fragmentate.