Cererea pentru camioanele Volvo alimentate cu gaz este în creștere, iar vânzările au crescut cu peste 25% în 2024. Camioanele alimentate cu gaz reprezintă o soluție din ce în ce mai importantă pentru companiile de transport în vederea reducerii amprentei de CO2, deoarece emisiile de carbon pot fi reduse cu până la 100% utilizând combustibili regenerabili.
Cererea globală a clienților pentru camioanele Volvo alimentate cu gaz este în creștere și Volvo Trucks a vândut peste 8.000 de unități în total în întreaga lume. În perioada 2024, vânzările au crescut cu 25%, piețele principale fiind Suedia, Norvegia, Țările de Jos, Spania și Regatul Unit. Motoarele Volvo pe gaz sunt disponibile pe modelele Volvo FM, FH și FH Aero și pot comuta fără probleme între biogaz (gaz nefosil produs din deșeuri organice) și combustibilul obișnuit LNG (gaz natural lichefiat).
Camioanele Volvo alimentate cu gaz pot acoperi distanțe de până la 1.000 km, ceea ce le face potrivite pentru sarcini de transport precum distribuția pe distanțe lungi și regională, dar și pentru construcții. Acestea reprezintă o alternativă viabilă la alte vehicule cu emisii reduse, deoarece companiile de transport și cumpărătorii de transport caută modalități de a deveni mai sustenabili.
„Mulți dintre clienții noștri aleg să își înlocuiască autocamioanele diesel cu autocamioane alimentate cu gaz ca o modalitate ușoară de a-și reduce emisiile de CO2 aici și acum”, spune Jan Hjelmgren, șeful departamentului de gestionare a produselor la Volvo Trucks. El continuă: „Camioanele Volvo alimentate cu gaz reprezintă un câștig real pentru companiile de transport, deoarece acestea pot combina un cost de proprietate mai mic cu o amprentă de carbon redusă și o productivitate păstrată.”
Mai multe țări oferă deja o rețea extinsă de benzinării cu acces tot mai larg la biogaz. Producția globală de biogaz a crescut cu 21% în perioada 2024. Aceasta înseamnă că posibilitatea de a reduce emisiile de CO2 cu până la 100% se deschide pentru un volum semnificativ de utilizatori. Biogazul este o soluție rentabilă în comparație cu motorina pe piețele cu stimulente fiscale și subvenții guvernamentale pentru combustibili regenerabili și emisii reduse. De asemenea, combustibilul LNG obișnuit reduce emisiile de CO2 cu până la 20% („de la rezervor la roată”) față de camioanele diesel.
Economii semnificative de CO2 și costuri de funcționare, fără compromisuri
Volvo oferă o tehnologie excepțională a motoarelor pe gaz, bazată pe cel mai bine vândut grup motopropulsor, motorul diesel D13, ceea ce înseamnă că oferă performanțe egale cu ale oricărui autocamion diesel, cu CO2 redus.
„Motoarele noastre pe gaz vin cu o tehnologie superioară care depășește în mod clar concurența în ceea ce privește puterea, cuplul, răspunsul motorului și economia de combustibil. Șoferii ne spun că apreciază zgomotul redus, puterea, manevrabilitatea și călătoria confortabilă a camioanelor noastre pe gaz”, spune Jan Hjelmgren. „Vedem că autocamioanele pe gaz au un mare potențial pe calea către transportul cu emisii zero.”
Asociația Federală a Expeditorilor de Marfă și Logisticienilor din Germania DSLV este de părere că noul guvern federal și instituțiile europene trebuie să deschidă urgent un mecanism de creditare a combustibililor neutri din punct de vedere al emisiilor de CO2.
Asta deoarece în opinia sa legislația europeană actuală încetinește reducerea emisiilor de CO2 în transportul rutier de marfă. Încă din septembrie 2023, alături de peste 80 de asociații și companii, DSLV a susținut ferm un factor de corecție a emisiilor de carbon (CCF) în regulamentul european privind CO2 pentru parcurile de vehicule comerciale, care să permită luarea în considerare a potențialului de reducere a biocombustibililor regenerabili, ca HVO100 sau bio-GNL.
Pentru o decarbonizare rapidă a transportului rutier de mărfuri, concentrarea doar asupra vehiculelor comerciale electrice este departe de a fi benefică, deoarece nu motorul cu ardere internă este problema, ci emisiile de la combustibilii fosili. Or, combustibilii regenerabili sunt și ei verzi și nu există niciun motiv pentru a nu permite reducerea emisiilor de CO2 folosind tehnologia matură a motoarelor cu ardere internă pentru camioane și infrastructura de realimentare existentă. Astfel, transportul de marfă și logistica ar putea contribui mult mai rapid la atingerea obiectivelor de mediu. Dar pentru asta se impun anumite investiții și revizuirea reglementărilor CO2fleet.
În majoritatea țărilor UE, extinderea rețelei de alimentare este în urma cererii și se simte lipsa infrastructuri de încărcare pentru vehiculele comerciale grele cu propulsie electrică. Iar dacă luăm în calcul și creșterea preconizată a transportului de marfă pe drumurile europene, obiectivele climatice nu pot fi atinse la timp fără combustibili alternativi din surse regenerabile. Deci în opinia DSLV accentul trebuie pus pe rezultat – un lanț de aprovizionare fără CO2 – nu pe o singură tehnologie.
După ce vor fi instalate infrastructuri de încărcare și vor putea fi alimentate cu energie electrică verde la costuri reduse, camioanele electrice vor putea fi utilizate economic în anumite aplicații logistice, dar DSLV crede că până atunci mai este un drum lung de parcurs. „Oricine stabilește deja o dată de încetare a folosirii motoarelor cu ardere internă pentru camioane face mai mult rău decât bine protecției climei.“ Expeditorii încă luptă pentru ca furnizorii lor să facă eforturi în sensul protecției mediului, dar acestea presupun costuri ridicate câtă vreme condițiile de pe piață sunt dificile și clienții nu vor să acopere cheltuielile suplimentare. Deci o soluție ar fi stimulentele suplimentare acordate firmelor care scad emisiile de CO2, de exemplu prin reduceri ale taxelor pe energie și creditarea combustibililor alternativi în taxa de drum pentru camioane. „Asta deoarece industria logistică are nevoie acum de impulsuri, nu de interdicții. Și noul guvern federal trebuie să regândească strategia privind industria de vehicule comerciale.“
Sursă foto: UTA Edenred
02.10.2020
Ultimul număr: Mai 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit