comerț Archives - Traficmedia

Potrivit raportului anual al Colliers, piața de retail modern din România a depășit pragul de 5 milioane de metri pătrați în 2025, cu aproximativ 190.000 mp de spații comerciale noi adăugate, reprezentând mai mult cu circa 20% decât media din ultimii cinci ani. După un deceniu de expansiune rapidă, se preconizează că piața va intra într-o fază de consolidare în 2026, odată cu stabilizarea condițiilor economice. Cu toate acestea, se estimează că livrările vor ajunge la aproximativ 240.000 mp. Spațiul de retail modern raportat la populația din România rămâne sub nivelul celorlalte țări din regiune, ceea ce indică un potențial de dezvoltare suplimentar pe termen mediu, în special în orașele regionale.

Unul dintre cele mai importante proiecte finalizate în 2025 a fost cel din Iași, unde a fost inaugurată oficial extinderea Mall Moldova, dezvoltat de Prime Kapital / MAS REI. Pe lângă renovarea fostului Era Shopping Center, acest proiect a adăugat aproape 59.000 mp de spații comerciale moderne la stocul total local. În Arad, proiectul Agora Mall, cu o suprafață de 35.000 mp, a reintrat pe piață după un amplu proces de renovare, reintegrându-se în stocul de retail modern după o perioadă de închidere. În același timp, în urma unei recalculări a stocului național, care a inclus mai multe proiecte vechi renovate și readuse în oferta de retail modern, stocul total de retail modern al României a depășit oficial pragul de 5 milioane mp în 2025.

Deși pe piață continuă să apară parcuri de retail de mici dimensiuni, acestea nu sunt incluse în statisticile oficiale, care se concentrează exclusiv pe proiecte cu o suprafață închiriabilă de minimum de 4.000 până la 5.000 mp. Cu toate acestea, aceste dezvoltări demonstrează interesul investitorilor pentru extinderea rețelei de retail în orașele mici și medii, unde cererea rămâne activă.

Din perspectiva cererii, 2025 se conturează a fi un an mai temperat în comparație cu perioada foarte bună din ultimii cinci până la zece ani, pe fondul unei scăderi temporare a puterii de cumpărare și a încetinirii consumului spre finalul anului.

Salariul real din noiembrie 2025 a scăzut cu aproximativ 5% față de anul precedent, în timp ce vânzările din retailul non-alimentar au scăzut cu 3% față de noiembrie 2024. Cu toate acestea, această schimbare rămâne una punctuală, deoarece puterea de cumpărare a românilor a crescut semnificativ în ultimul deceniu. România continuă să se situeze printre piețele de top din UE în ceea ce privește volumul retailului, depășind chiar și nivelurile dinaintea pre-pandemice.

„Per ansamblu, 2025 a fost un an echilibrat pentru piața de retail, cu livrări în toată țara și o diversificare clară a formatelor comerciale. Acest context marchează o etapă de ajustare după un deceniu de creștere bună, fără a schimba însă direcția pieței. Chiar și într-un mediu mai prudent, retailul modern din România rămâne bine susținut, iar interesul pentru extindere continuă, cu un focus mai clar pe eficiență, locații bine poziționate și proiecte adaptate unui consumator mai atent la valoare.”, a explicat Simina Niculiță, Director | Partner | Retail Agency, Colliers România.

Această stabilitate se reflectă și în dinamica pieței muncii. Deși ritmul angajărilor a încetinit în 2025, numărul de salariați a scăzut cu mai puțin de 1%, iar companiile nu au anunțat reduceri semnificative de personal, susținând niveluri relativ stabile ale consumului.

În 2025, mai multe branduri noi au intrat sau au început să se extindă pe piața românească. Printre cele mai vizibile s-au numărat Sports Direct, Action și Wendy’s, care și-au deschis primele magazine anul trecut, iar în 2026 vor apărea noi branduri, printre care BIPA, Lululemon și Mr. D.I.Y. În același timp, magazinele fizice au înregistrat performanțe ușor mai bune decât comerțul online: vânzările non-alimentare au crescut cu 3,5 % în primele 11 luni ale lui 2025, în timp ce vânzările online au crescut cu doar 0,3%. Pe fondul inflației și al incertitudinii economice, consumatorii au devenit mai atenți la prețuri, preferând conceptele de tip „discount”. În același timp, competiția s-a intensificat, inclusiv din partea retailerilor online internaționali.

„Centrele comerciale și-au păstrat un grad ridicat de ocupare în 2025, iar proiectele noi au fost, în general, bine absorbite de piață, inclusiv în orașele mici. Mall-urile dominante au în continuare puține spații disponibile și liste de așteptare pentru chiriași, ceea ce le permite să-și optimizeze constant oferta de magazine și să susțină creșterea chiriilor. Gradul ridicat de ocupare, performanța centrelor dominante și interesul constant al brandurilor internaționale confirmă atractivitatea pieței pe termen mediu și lung. În 2026, ne așteptăm ca discounterii și categoriile de bază, precum FMCG, să rămână cei mai activi, în timp ce dezvoltatorii vor continua să livreze proiecte adaptate unui consumator mai atent la valoare și la raportul calitate – pret.”, a observat Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers.

Pentru 2026, consultanții Colliers prevăd o stabilizare a pieței, în care dezvoltatorii și retailerii vor deveni mai prudenți în luarea deciziilor. Cu toate acestea, se preconizează livrarea a aproximativ 240.000 mp de spații comerciale noi, ceea ce ar putea face din 2026 cel mai activ an din 2011 până în prezent. Proiectele anunțate variază ca amploare, de la 4.000 la 20.000 mp, fiind dezvoltate de investitori locali și internaționali activi în multiple domenii și cu profiluri de investiții diverse. În ciuda costurilor de construcție ridicate, perspectivele pe termen lung pentru piața de retail din România rămân favorabile.

Consiliul a adoptat două decizii care autorizează semnarea Acordului de parteneriat UE–Mercosur (EMPA) și a Acordului comercial interimar (iTA) dintre Uniunea Europeană și Mercosur.

Împreună, aceste acorduri reprezintă o etapă importantă în relațiile de lungă durată dintre UE și partenerii săi din Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Odată intrate în vigoare, ele vor crea un cadru modern și cuprinzător pentru dialog politic, cooperare și relații comerciale.

Pentru a putea fi încheiate oficial de Consiliu, acordurile trebuie mai întâi aprobate de Parlamentul European. În plus, pentru ca Acordul de parteneriat economic, comercial și global (APEA) să intre în vigoare, este necesară ratificarea acestuia de către toate statele membre ale UE.

„După mai bine de 25 de ani de negocieri, deciziile luate astăzi marchează un progres istoric în consolidarea parteneriatului strategic dintre UE și Mercosur. Într-un context global tot mai incert, este esențial să ne întărim cooperarea politică, să aprofundăm legăturile economice și să ne menținem angajamentul comun față de dezvoltarea durabilă. Aceste acorduri vor crea noi oportunități pentru întreprinderile de pe ambele maluri ale Atlanticului, oferind în același timp garanții solide pentru protejarea sectoarelor sensibile și asigurând un cadru comercial echitabil și durabil.”, a declarat Michael Damianos, Ministru al Energiei, Comerțului și Industriei al Republicii Cipru.

Acordul de parteneriat UE–Mercosur (EMPA) reunește într-un singur cadru dialogul politic, cooperarea și angajamentele sectoriale. De asemenea, acesta include un pilon dedicat comerțului și investițiilor, care va deveni pe deplin aplicabil odată ce acordul va fi finalizat și va intra în vigoare.

Dispozițiile acordului vor consolida cooperarea în domenii-cheie precum dezvoltarea durabilă, protecția mediului și acțiunile climatice, transformarea digitală, drepturile omului, mobilitatea, combaterea terorismului și gestionarea crizelor. Dialogul politic va permite o coordonare mai strânsă în abordarea provocărilor globale, inclusiv schimbările climatice, menținerea păcii și migrația. Totodată, acest cadru va facilita schimbul de bune practici în domenii diverse, de la guvernanță la inovare tehnologică. APEA consolidează și coordonarea dintre UE și Mercosur în cadrul forurilor multilaterale și oferă platforme structurate pentru dialog sectorial.

În baza deciziei adoptate, UE va semna acordul și va aplica provizoriu o mare parte dintre capitolele privind politica și cooperarea, în așteptarea finalizării procedurilor de ratificare.

Acordul comercial interimar (iTA) reflectă pilonul de liberalizare a comerțului și investițiilor din cadrul EMPA și va funcționa ca un acord de sine stătător până la intrarea în vigoare a acordului complet. Scopul său este de a permite valorificarea cât mai rapidă a beneficiilor economice rezultate din angajamentele comerciale negociate.

De asemenea, acordul prevede reduceri de tarife și un acces mai larg la piețe pentru o gamă extinsă de bunuri și servicii. Sectoare importante precum agricultura, industria auto, produsele farmaceutice și produsele chimice vor beneficia de condiții comerciale mai favorabile. În plus, sunt incluse dispoziții care facilitează investițiile și reduc obstacolele din calea comerțului transfrontalier cu servicii, în special în domeniul serviciilor digitale și financiare. De asemenea, regulile privind achizițiile publice vor permite întreprinderilor din UE să participe la proceduri de licitație publică în țările Mercosur.

iTA intră în competența exclusivă a UE și, prin urmare, nu necesită ratificarea de către statele membre. Acesta va înceta să se aplice odată cu intrarea în vigoare a acordului EMPA.

Având în vedere procesul legislativ în curs privind adoptarea unui regulament specific pentru măsurile de salvgardare aplicabile Mercosur, decizia Consiliului include dispoziții care garantează capacitatea UE de a reacționa rapid în cazul unor perturbări ale pieței generate de importurile de produse agricole sensibile.

Până la adoptarea oficială a cadrului legislativ permanent, în urma negocierilor dintre Consiliu și Parlamentul European, Comisia Europeană va putea aplica măsuri de salvgardare bilaterale în temeiul Acordului comercial interimar (iTA). În același timp, vor fi aplicate cerințe de supraveghere sporită pentru produsele supuse contingentelor tarifare. Statele membre vor putea solicita Comisiei deschiderea unor anchete de salvgardare, iar aceasta va avea obligația de a informa Consiliul în mod complet și la timp cu privire la orice măsură avută în vedere.

Aceste dispoziții temporare asigură un nivel ridicat de protecție pentru agricultorii și sectoarele agroalimentare din UE pe durata perioadei de tranziție.

Acordul încheiat cu țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piață de peste 700 de milioane de consumatori. UE este al doilea partener comercial al Mercosur în ceea ce privește comerțul cu mărfuri, reprezentând aproape 17% din comerțul total al Mercosur în 2024. În acel an, schimburile comerciale dintre UE și Mercosur au depășit 111 miliarde de euro, dintre care 55,2 miliarde de euro exporturi și 56 miliarde de euro importuri, comerțul cu mărfuri crescând cu peste 36% față de 2014. În 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, schimburile de servicii dintre UE și Mercosur au depășit 42 de miliarde de euro.

Negocierile pentru un acord de asociere între UE și Mercosur au început în 1999 și s-au încheiat la 6 decembrie 2024. Acestea au condus la două instrumente juridice distincte, dar complementare: Acordul de parteneriat UE–Mercosur (EMPA), care reunește dialogul politic, cooperarea și comerțul, și Acordul comercial interimar (iTA), care include angajamentele privind comerțul și investițiile și urmează să se aplice înainte de intrarea în vigoare a EMPA.

La 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul referitor la măsurile de salvgardare bilaterale dintre UE și Mercosur. Acest regulament trebuie să fie aprobat și adoptat de ambele instituții înainte de a intra în vigoare.