comerț online Archives

Confederația italiană a transporturilor și logisticii susține că măsura națională aplicată coletelor mici din afara UE poate devia fluxurile către alte huburi europene, fără să reducă în mod real importurile către Italia.

În forma actuală, contribuția italiană de 2 euro pentru expedierile cu valoare de până la 150 de euro a fost introdusă prin legea bugetului pentru 2026, dar aplicarea ei a fost amânată până la 1 iulie 2026. În aceeași zi urmează să intre în vigoare și noul drept vamal fix de 3 euro decis la nivelul UE pentru micile colete care intră în Uniune. Separat, o așa-numită „handling fee” europeană rămâne încă în discuție la nivel comunitar, chiar dacă Confetra o include deja în unele dintre scenariile sale pentru finalul anului.

Confetra își bazează opoziția pe ideea că logistica e-commerce funcționează prin rețele de huburi cargo interconectate, iar o taxă aplicată unilateral în Italia poate fi ocolită relativ ușor prin mutarea vămuirii în alte state membre. În această logică, mărfurile care ajung astăzi prin aeroporturile italiene pot fi redirecționate către huburi din Belgia, Germania sau alte piețe europene, pentru a intra apoi în Italia pe cale rutieră, fără ca fluxul comercial final să dispară. Din perspectiva confederației, efectul nu ar fi reducerea importurilor, ci pierderea de trafic, de activitate logistică și de control fizic asupra mărfurilor la intrarea în lanțul de distribuție italian.

Confetra insistă că această dinamică nu mai este doar o ipoteză. În martie, organizația a anunțat că a atacat la TAR actele care au pus în aplicare contribuția de 2 euro și a invocat deja primele efecte observate la Malpensa: peste 50% trafic import e-commerce pierdut și 81 de zboruri cargo anulate față de programarea inițială. Pentru confederație, aceste cifre arată că operatorii nu au redus livrările către piața italiană, ci au început să își schimbe rutele și punctele de vămuire.

Noua intervenție a Confetra, prezentată în contextul Statelor Generale ale Vămilor, merge mai departe și încearcă să cuantifice efectul economic al măsurii. Potrivit unei estimări atribuite confederației, dacă taxa italiană rămâne în vigoare în perioada iulie-noiembrie 2026, Italia ar putea pierde până la jumătate din traficul său e-commerce, pentru un venit total estimat la 70 de milioane de euro, dintre care 51 de milioane ar proveni din contribuția națională. În scenariul fără taxa italiană, Confetra susține că traficul ar putea fi recuperat, iar statul ar încasa totuși 38 de milioane de euro din instrumentele europene. Concluzia organizației este că diferența de venit nu justifică riscul unei pierderi structurale de trafic și de poziționare logistică.

Confederația adaugă și o critică de fond legată de siguranță și control. Dacă vămuirea se mută în alte state membre, autoritățile italiene pierd posibilitatea de a verifica fizic mărfurile la intrarea lor în circuitul logistic, ceea ce înseamnă mai puțină capacitate de a intercepta produse contrafăcute, periculoase sau declarate incorect. În lectura Confetra, problema nu este doar una de competitivitate aeroportuară, ci și una de guvernanță a fluxurilor.

Poziția organizației rămâne, așadar, aceea că o măsură fiscală aplicată unilateral unui fenomen transfrontalier atât de mobil riscă să producă mai ales efecte de relocare. În loc să limiteze comerțul electronic internațional, taxa ar putea împinge operațiunile logistice către alte huburi europene și ar slăbi tocmai infrastructurile italiene pe care statul spune că vrea să le protejeze. În acest moment, miza reală nu mai este doar dacă taxa va intra efectiv în vigoare la 1 iulie, ci dacă Italia va alege să o mențină peste nivelul deja stabilit de noul cadru european.

**Sursă foto: Tranzit AI

Guvernul federal german vrea să întărească vama atât prin personal suplimentar, cât și prin instrumente juridice și tehnice noi. Ministrul federal al Finanțelor, Lars Klingbeil, a anunțat la prezentarea bilanțului pe 2025, la aeroportul Leipzig/Halle, că în acest an sunt prevăzute încă 1.500 de posturi noi. În prezent, vama germană are aproximativ 49.000 de angajați. Klingbeil a descris instituția drept o componentă stabilă a arhitecturii de securitate a Germaniei și a legat extinderea ei de presiunea tot mai mare exercitată de criminalitatea organizată, spălarea de bani, traficul de arme și droguri.

Explozia comerțului online a transformat aeroporturile cargo în puncte-cheie de control.
Alegerea aeroportului Leipzig/Halle pentru prezentarea bilanțului nu a fost întâmplătoare. Ministerul Finanțelor arată că acest nod este unul dintre cele mai importante centre cargo ale Germaniei și un loc unde se vede foarte clar presiunea generată de comerțul online transfrontalier. În 2025, vama germană a procesat aproape 790 de milioane de poziții de marfă, cu o valoare totală de circa 1,4 trilioane de euro, în creștere semnificativă față de 2024, când nivelul era de 595 de milioane de trimiteri și 1,3 trilioane de euro. Potrivit ministerului, o mare parte din această creștere vine din dezvoltarea accelerată a comerțului online internațional, în special din importurile de colete din țări terțe.

Mărfurile ieftine din China au devenit o temă politică, nu doar una vamală.
Klingbeil a spus explicit că produsele ieftine și de calitate slabă din China reprezintă o problemă pentru piața germană. În paralel, la nivelul UE a fost deja convenită aplicarea, de la 1 iulie 2026, a unei taxe vamale fixe de 3 euro pentru coletele mici cu valoare sub 150 de euro care intră în Uniune, măsură gândită tocmai ca răspuns la avalanșa de trimiteri asociate platformelor precum Shein, Temu, AliExpress sau Amazon Haul. Separat, o taxă de manipulare pentru astfel de colete este încă în discuție la nivel european, dar data exactă de aplicare nu este încă stabilită în mod definitiv.

În 2025, vama a colectat pentru statul german aproximativ 157 de miliarde de euro. Din această sumă, circa 74 de miliarde au provenit din TVA la import, 65 de miliarde din accize, aproximativ 10 miliarde din taxa pe autovehicule, în jur de 2 miliarde din taxa pe transportul aerian, iar aproximativ 6 miliarde au mers sub formă de taxe vamale către bugetul Uniunii Europene. Din perspectiva Berlinului, instituția are deci un rol dublu: actor de securitate și administrație esențială pentru veniturile publice.

Combaterea muncii la negru rămâne una dintre marile mize interne ale vămii.
Structura de control financiar împotriva muncii la negru, FKS, a verificat anul trecut aproximativ 25.800 de angajatori. În urma acestor controale, au fost deschise peste 52.100 de proceduri contravenționale și aproximativ 98.200 de proceduri penale. Prejudiciul identificat din munca la negru și angajarea ilegală a fost estimat la aproximativ 675 de milioane de euro. Guvernul federal insistă că acest fenomen nu lovește doar companiile corecte și bugetul public, ci și sistemele sociale, care pierd venituri importante.

Provocările actuale ale vămii nu mai pot fi reduse la imaginea clasică a controlului de frontieră. Instituția trebuie să gestioneze simultan marfă ieftină care intră în volume uriașe prin comerțul online, contrafaceri, specii protejate, droguri, arme, fraude fiscale și muncă ilegală. Fără mai mult personal și fără instrumente mai puternice, vama nu mai poate ține pasul cu ritmul noilor riscuri.