comerț online Archives

Guvernul federal german vrea să întărească vama atât prin personal suplimentar, cât și prin instrumente juridice și tehnice noi. Ministrul federal al Finanțelor, Lars Klingbeil, a anunțat la prezentarea bilanțului pe 2025, la aeroportul Leipzig/Halle, că în acest an sunt prevăzute încă 1.500 de posturi noi. În prezent, vama germană are aproximativ 49.000 de angajați. Klingbeil a descris instituția drept o componentă stabilă a arhitecturii de securitate a Germaniei și a legat extinderea ei de presiunea tot mai mare exercitată de criminalitatea organizată, spălarea de bani, traficul de arme și droguri.

Explozia comerțului online a transformat aeroporturile cargo în puncte-cheie de control.
Alegerea aeroportului Leipzig/Halle pentru prezentarea bilanțului nu a fost întâmplătoare. Ministerul Finanțelor arată că acest nod este unul dintre cele mai importante centre cargo ale Germaniei și un loc unde se vede foarte clar presiunea generată de comerțul online transfrontalier. În 2025, vama germană a procesat aproape 790 de milioane de poziții de marfă, cu o valoare totală de circa 1,4 trilioane de euro, în creștere semnificativă față de 2024, când nivelul era de 595 de milioane de trimiteri și 1,3 trilioane de euro. Potrivit ministerului, o mare parte din această creștere vine din dezvoltarea accelerată a comerțului online internațional, în special din importurile de colete din țări terțe.

Mărfurile ieftine din China au devenit o temă politică, nu doar una vamală.
Klingbeil a spus explicit că produsele ieftine și de calitate slabă din China reprezintă o problemă pentru piața germană. În paralel, la nivelul UE a fost deja convenită aplicarea, de la 1 iulie 2026, a unei taxe vamale fixe de 3 euro pentru coletele mici cu valoare sub 150 de euro care intră în Uniune, măsură gândită tocmai ca răspuns la avalanșa de trimiteri asociate platformelor precum Shein, Temu, AliExpress sau Amazon Haul. Separat, o taxă de manipulare pentru astfel de colete este încă în discuție la nivel european, dar data exactă de aplicare nu este încă stabilită în mod definitiv.

În 2025, vama a colectat pentru statul german aproximativ 157 de miliarde de euro. Din această sumă, circa 74 de miliarde au provenit din TVA la import, 65 de miliarde din accize, aproximativ 10 miliarde din taxa pe autovehicule, în jur de 2 miliarde din taxa pe transportul aerian, iar aproximativ 6 miliarde au mers sub formă de taxe vamale către bugetul Uniunii Europene. Din perspectiva Berlinului, instituția are deci un rol dublu: actor de securitate și administrație esențială pentru veniturile publice.

Combaterea muncii la negru rămâne una dintre marile mize interne ale vămii.
Structura de control financiar împotriva muncii la negru, FKS, a verificat anul trecut aproximativ 25.800 de angajatori. În urma acestor controale, au fost deschise peste 52.100 de proceduri contravenționale și aproximativ 98.200 de proceduri penale. Prejudiciul identificat din munca la negru și angajarea ilegală a fost estimat la aproximativ 675 de milioane de euro. Guvernul federal insistă că acest fenomen nu lovește doar companiile corecte și bugetul public, ci și sistemele sociale, care pierd venituri importante.

Provocările actuale ale vămii nu mai pot fi reduse la imaginea clasică a controlului de frontieră. Instituția trebuie să gestioneze simultan marfă ieftină care intră în volume uriașe prin comerțul online, contrafaceri, specii protejate, droguri, arme, fraude fiscale și muncă ilegală. Fără mai mult personal și fără instrumente mai puternice, vama nu mai poate ține pasul cu ritmul noilor riscuri.

Presiunea livrărilor rapide lasă în urmă un lanț de probleme sociale și legale, arată noul raport al Autorității Europene pentru Muncă

Explozia comerțului online și cererea tot mai mare pentru livrări rapide au transformat radical sectorul de curierat, expres și colete (CEP) din Europa. Însă, dincolo de inovații și eficiență, un nou studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Muncă (ELA) scoate la lumină o realitate mai puțin vizibilă: condiții precare de muncă, nereguli în încadrarea legală a angajaților și un sistem de subcontractare care diluează responsabilitatea.

Raportul ELA arată că munca nedeclarată este răspândită în întregul lanț de aprovizionare al acestui sector, ceea ce slăbește capacitatea autorităților de a impune reguli clare. Deși în unele state membre s-au înregistrat progrese în combaterea falsului statut de lucrător independent, problema persistă în diverse forme: ore suplimentare neplătite, timpi de așteptare care nu sunt remunerați și o lipsă generală de protecție socială pentru o mare parte a forței de muncă. Multe dintre aceste practici sunt mascate în spatele unor structuri de subcontractare fragmentate, care ascund adevărații angajatori și complică aplicarea legii.

Studiul subliniază că această lipsă de transparență are efecte directe asupra sănătății și siguranței lucrătorilor, mai ales într-un mediu de lucru tot mai competitiv și presat de cerințele livrărilor rapide. Pandemia COVID-19 a accelerat această tendință, pe fondul unei creșteri uriașe a comenzilor online, dar și al reducerii marjelor de profit. Costul optimizării rapide a serviciilor a fost, adesea, suportat de curieri, mulți dintre ei fiind lucrători migranți sau provenind din țări terțe, adesea mai vulnerabili în fața abuzurilor.

În fața acestor probleme, mai multe state membre ale UE au început să introducă reforme legislative și să testeze tehnologii noi – precum registre digitale, baze de date interconectate sau sisteme de urmărire a livrărilor – pentru a face lanțurile de aprovizionare mai transparente și pentru a crește gradul de conformitate. Totodată, apar tot mai multe inițiative de digitalizare în sector, cum ar fi dulapurile automate pentru colete, dar și controale sporite din partea autorităților de inspecție a muncii.

Partenerii sociali – inclusiv sindicate și organizații patronale – solicită o acțiune mai fermă din partea instituțiilor europene și naționale pentru a opri exploatarea mascată și pentru a crea un cadru de reglementare adaptat noilor modele de afaceri. Ei subliniază că, în lipsa unor măsuri concrete, se adâncește dezechilibrul între nevoia de eficiență economică și respectarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor.

Studiul ELA atrage atenția asupra urgenței reglementării acestui sector aflat într-o continuă expansiune și transformare. Într-o Europă digitalizată și din ce în ce mai dependentă de livrările la ușă, viitorul muncii în curierat trebuie să se bazeze pe transparență, echitate și protecție socială – nu doar pe viteză și profit.