comerț online Archives - Pagina 2 din 5

Presiunea livrărilor rapide lasă în urmă un lanț de probleme sociale și legale, arată noul raport al Autorității Europene pentru Muncă

Explozia comerțului online și cererea tot mai mare pentru livrări rapide au transformat radical sectorul de curierat, expres și colete (CEP) din Europa. Însă, dincolo de inovații și eficiență, un nou studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Muncă (ELA) scoate la lumină o realitate mai puțin vizibilă: condiții precare de muncă, nereguli în încadrarea legală a angajaților și un sistem de subcontractare care diluează responsabilitatea.

Raportul ELA arată că munca nedeclarată este răspândită în întregul lanț de aprovizionare al acestui sector, ceea ce slăbește capacitatea autorităților de a impune reguli clare. Deși în unele state membre s-au înregistrat progrese în combaterea falsului statut de lucrător independent, problema persistă în diverse forme: ore suplimentare neplătite, timpi de așteptare care nu sunt remunerați și o lipsă generală de protecție socială pentru o mare parte a forței de muncă. Multe dintre aceste practici sunt mascate în spatele unor structuri de subcontractare fragmentate, care ascund adevărații angajatori și complică aplicarea legii.

Studiul subliniază că această lipsă de transparență are efecte directe asupra sănătății și siguranței lucrătorilor, mai ales într-un mediu de lucru tot mai competitiv și presat de cerințele livrărilor rapide. Pandemia COVID-19 a accelerat această tendință, pe fondul unei creșteri uriașe a comenzilor online, dar și al reducerii marjelor de profit. Costul optimizării rapide a serviciilor a fost, adesea, suportat de curieri, mulți dintre ei fiind lucrători migranți sau provenind din țări terțe, adesea mai vulnerabili în fața abuzurilor.

În fața acestor probleme, mai multe state membre ale UE au început să introducă reforme legislative și să testeze tehnologii noi – precum registre digitale, baze de date interconectate sau sisteme de urmărire a livrărilor – pentru a face lanțurile de aprovizionare mai transparente și pentru a crește gradul de conformitate. Totodată, apar tot mai multe inițiative de digitalizare în sector, cum ar fi dulapurile automate pentru colete, dar și controale sporite din partea autorităților de inspecție a muncii.

Partenerii sociali – inclusiv sindicate și organizații patronale – solicită o acțiune mai fermă din partea instituțiilor europene și naționale pentru a opri exploatarea mascată și pentru a crea un cadru de reglementare adaptat noilor modele de afaceri. Ei subliniază că, în lipsa unor măsuri concrete, se adâncește dezechilibrul între nevoia de eficiență economică și respectarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor.

Studiul ELA atrage atenția asupra urgenței reglementării acestui sector aflat într-o continuă expansiune și transformare. Într-o Europă digitalizată și din ce în ce mai dependentă de livrările la ușă, viitorul muncii în curierat trebuie să se bazeze pe transparență, echitate și protecție socială – nu doar pe viteză și profit.

După ce a criticat deschis politicile comerciale ale administrației Trump și ale succesorilor săi, Bruxelles-ul pare să urmeze acum o direcție similară: Comisia Europeană propune eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele cu o valoare sub 150 de euro, care vin din afara Uniunii Europene. Măsura are în vizor, în principal, platformele asiatice de comerț electronic, precum Temu și Shein, care domină acest segment cu oferte ieftine și livrare directă către consumatori.

Ce se schimbă concret

În prezent, expedierile cu o valoare mai mică de 150 de euro sunt scutite de taxe vamale, ceea ce oferă un avantaj competitiv semnificativ vânzătorilor din afara UE. Propunerea Comisiei vizează eliminarea acestei scutiri și impunerea unei taxe vamale forfetare:

2 euro pe colet livrat direct către consumatorul final;
0,50 euro pe colet livrat către un centru logistic din UE, de unde este distribuit local.

Taxele efective, potrivit estimărilor Agenției vamale italiene, vor varia între 5% și 17% din valoarea produsului, afectând în special industria de îmbrăcăminte și încălțăminte – principalele categorii vândute de giganți precum Temu și Shein.

De ce această schimbare acum?

Potrivit Comisiei Europene, măsura are patru obiective-cheie:

Combaterea concurenței neloiale față de comercianții europeni;
Îmbunătățirea siguranței și calității produselor importate, prin obligarea vânzătorilor să respecte standardele UE;
Creșterea veniturilor publice, inclusiv acoperirea costurilor de control vamal;
Stimularea economiei europene și protejarea industriei locale de retail.

Estimările arată că aproximativ 4,6 miliarde de colete sub 150 de euro vor intra în UE doar în 2024 – un volum imens de bunuri scutite, până acum, de taxe.

O măsură cu efecte limitate?

Criticii se îndoiesc că o taxă forfetară de doi euro va avea un impact real asupra comportamentului de consum al europenilor, care comandă produse ieftine din afara UE pentru prețuri extrem de competitive. De asemenea, unii experți avertizează că introducerea taxei ar putea genera costuri birocratice suplimentare, mai ales în ceea ce privește controlul, înregistrarea vânzătorilor și gestionarea plăților.

În plus, corelația dintre o taxă vamală și calitatea produselor rămâne neclară: reglementările privind siguranța produselor pot fi aplicate și în actualul cadru legal, fără introducerea unui prag vamal suplimentar.

Se pare că UE merge pe urmele Statelor Unite, unde a fost deja eliminată scutirea pentru coletele sub 800 USD. Într-un scenariu anticipat, platformele non-europene ar putea evita taxa majoră prin înființarea de centre logistice pe teritoriul UE, ceea ce ar reduce costurile la doar 50 de cenți per colet – o sumă ușor de absorbit de marile platforme sau transferată către consumatorii finali fără efecte vizibile asupra prețurilor.

Ce urmează?

Propunerea Comisiei se află în faza finală de dezbatere la Bruxelles, cu sprijin puternic din partea Franței și Italiei. Dacă va fi adoptată, măsura va redesena regulile jocului în comerțul electronic transfrontalier și va impune un nou standard de conformitate pentru toți vânzătorii extracomunitari.

În esență, Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze un sistem fiscal inechitabil, dar rămâne de văzut dacă noile reguli vor fi suficiente pentru a proteja industria europeană de retail sau dacă vor fi absorbite fără efort de giganții asiatici ai comerțului online.