comert Archives - Traficmedia

Cel mai recent studiu al Coface România arată că în 2024 au fost deschise 7.274 de noi proceduri de insolvență, în creștere față de 6.650 în 2023. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+30%), cât și ca număr (+17%) față de 2023, dar rămân sub nivelul din 2019. Sectorul comerțului cu ridicata și comerțul cu amănuntul/reparații de autovehicule și motociclete a raportat cel mai mare număr de insolvențe, respectiv 1.927.

Contextul economic – 2024, un an al tensiunilor

Pe plan internațional, economia a fost afectată anul trecut de cele două conflicte militare: războiul din Ucraina și atacul HAMAS asupra Israelului, factorii geopolitici contribuind la încetinirea creșterii economice în Uniunea Europeană, în special în Germania. Acest lucru a condus la o creștere a numărului de insolvențe în Europa de Vest, cu efect în cascadă asupra altor economii.

Evoluția economiei românești a urmat aceeași tendință și în 2024, când creșterea economică a fost estimată să fie aproximativ 1%, după 2,1% în 2023 și 4,1% în 2022. Rata ridicată a inflației de 5,1% în decembrie 2024, va pune o presiune suplimentară asupra activității din cauza costurilor ridicate de finanțare și a reducerii consumului. Cea mai mare vulnerabilitate macroeconomică în 2025 este deficitul bugetar, care a atins 8,6% din PIB în 2024, în creștere de la 5,68% în 2023.

„Anul 2024 poate fi definit ca un an de încetinire economică, caracterizat de un deficit bugetar mare și de o creștere moderată a falimentelor. Având în vedere impactul fiscal semnificativ asupra mediului de afaceri, ne putem aștepta la o creștere a riscului de stres fiscal, la scăderea consumului real și la termene mai lungi de plată a furnizorilor, ceea ce crește riscul de insolvență a companiilor vulnerabile. În acest context, companiile trebuie să dezvolte strategii de gestionare a riscurilor care să poată răspunde provocărilor actuale ale pieței.”,
a precizat Alina Popa, Country Manager Coface Romania.

Evoluția societăților în insolvență și distribuția teritorială

Primele trei sectoare în ceea ce privește numărul de societăți care au intrat în insolvență anul trecut sunt comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul/reparațiile de autovehicule și motociclete (1 927), construcțiile (1 510) și producția (860), menținând o concentrare de aproximativ 59% din numărul total de insolvențe înregistrate în 2024.

Din numărul total de companii care au intrat în insolvență în 2024, aproximativ 37% au fost cele care au funcționat de cel puțin 10 ani (înființate înainte de 2014). În același timp, societățile care au intrat în insolvență în 2024 aveau o datorie totală de aproximativ 2,5 miliarde de euro la finalul lui 2023. Observăm o creștere anuală de 23% a numărului de insolvențe în ultimii 3 ani pentru societățile cu o cifră de afaceri cuprinsă între 0,5 milioane de euro și 5 milioane de euro și de 35% pentru societățile cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro. Cele 79 de societăți cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de euro în 2023 au avut o cifră de afaceri totală în perioada menționată mai sus de aproximativ 1,24 miliarde de euro. Euro reprezentând mai mult de 54% din cifra de afaceri realizată în 2023 de toate societățile care au dat faliment în 2024. Conform datelor financiare, aceste societăți aveau 10.142 de angajați, ceea ce reprezintă aproximativ 31% din numărul total de angajați ai societăților aflate în insolvență.

„La finalul ui 2024, creșterea numărului de insolvențe a fost de 9,38%, însă în perioada analizată a existat o variație mare a creșterii numărului de insolvențe față de aceeași perioadă din 2023: între 17,16% la finalul lunii august 2024 și 7,17% după primele 11 luni din 2024. Ne așteptăm ca această tendință să continue și în 2025. Odată cu noile creșteri ale impozitelor, taxelor și accizelor, care vor afecta consumul și costurile de împrumut, ne așteptăm la o presiune tot mai mare asupra mediului de afaceri.”,
a declarat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface Romania.

Cele mai multe insolvențe deschise în 2024 au fost înregistrate în București (1.375) și în județele Bihor (581), Cluj (529) și Timiș (424). Deși cele mai multe insolvențe au fost deschise în București, districtul Bihor a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe la 1.000 de societăți active. Împreună cu Bucureștiul, șase județe reprezintă 51% din numărul total de insolvențe deschise în 2024, în creștere cu 2 puncte procentuale față de anul precedent.

Radiografia mediului de afaceri local

Din cele peste 1,26 milioane de întreprinderi active din punct de vedere juridic, aproximativ 690 de mii aveau o cifră de afaceri mai mare de 0 lei la finalul anului 2023. În 2024, au fost înregistrate 124.898 de persoane juridice (-15% față de 2023), dintre care 91.619 erau SRL-uri, în scădere față de anii anteriori. Numărul societăților radiate în 2024 a fost de 83.012, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, în creștere cu 17% față de anul precedent.

Analizând distribuția sectorială a companiilor înregistrate în 2024, se observă o tendință de scădere în primele 7 sectoare după numărul de companii active economic, care în total reprezintă 77% din companiile active din România, dar atrag mai puțin de 70% din numărul total de companii înregistrate în 2024.

În acest studiu au fost luate în considerare insolvențele nou deschise, pe baza datelor publicate de ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului). Analiza indicatorilor financiari pentru societățile luate în considerare s-a bazat exclusiv pe situațiile financiare depuse la MFP în perioada analizată, pe baza datelor prelucrate de Coface.

Studiu a fost realizat în februarie 2025.

Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) a salutat publicarea Comisiei Europene referitoare la comerțul electronic sigur și sustenabil. ARMO interpretează această inițiativă ca pe un semnal clar pentru toate statele membre că protejarea Pieței Unice trebuie să fie o prioritate comună. În plus, inițiativa subliniază cât de importantă este aplicarea riguroasă a legislației europene pentru a combate fluxul uriaș de produse ilegale și pentru a elimina avantajele necompetitive ale operatorilor care nu respectă conformitatea cu normele UE, dar continuă să fie activi în Uniune.

Comunicarea Comisiei Europene oferă exemple privind modul în care legislația existentă poate fi aplicată mai eficient pentru a proteja comerțul echitabil și consumatorii europeni. ARMO presupune că această inițiativă ar fi un pas necesar în crearea unui mediu competitiv echitabil și evidențiază urgența punerii în aplicare a măsurilor propuse. Problema concurenței neloiale din partea întreprinderilor din afara UE afectează nu numai sectorul comerțului electronic, ci întregul sector de retail european. Totodată, consideră esențial ca toate statele membre, inclusiv România, să adopte măsuri rapide și ferme pentru a asigura aplicarea riguroasă a legislației și pentru a proteja retaileri europeni.

Așa cum ARMO și alte asociații de retail online și tradițional din UE au subliniat în mod constant în ultimul an, este imperativ ca toate companiile care își desfășoară activitatea în UE să respecte aceleași reguli, indiferent de locul în care sunt stabilite. Aplicarea neuniformă a reglementărilor favorizează concurența inechitabilă și slăbește încrederea în Piața Unică Europeană.

Această inițiativă are, de asemenea, un impact important asupra consumatorilor europeni, care ar trebui să fie conștienți de faptul că beneficiile aparente oferite de comercianții din afara UE sunt însoțite de costuri ascunse. Aceste costuri afectează nu numai afacerile europene, ci și securitatea produselor pe care le cumpără și securitatea datelor personale pe care le împărtășesc cu platformele din afara UE. Protejarea consumatorilor și asigurarea unor standarde ridicate de siguranță și transparență ar trebui să fie o prioritate comună la nivel european.

„Deși recunoaștem eforturile depuse de Comisia Europeană și reflectate în această Comunicare, subliniem și urgența situației cauzate de volumul copleșitor de colete care intră zilnic în UE, făcând extrem de dificilă verificarea ex-post de către autoritățile naționale. Trebuie introduse instrumente care să asigure conformitatea produselor la punctul de plecare, precum și explorarea unui rol mai activ al Comisiei și statelor membre în aplicarea normelor UE și eliminarea avantajelor concurențiale neloiale de care pot beneficia jucătorii non-UE care nu respectă regulile, dar sunt activi în Uniune. Între timp, autoritățile trebuie să aplice cu fermitate legislația actuală a UE pentru a preveni intrarea produselor ilegale pe Piața Unică.”,
a precizat Cristi Movilă, președintele ARMO.