Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Litigiul dintre Italia și Austria privind restricțiile aplicate camioanelor pe coridorul alpin Brenner intră într-o fază decisivă. Pe 21 aprilie 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene va organiza o audiere în cauza C-524/24, în care guvernul italian contestă legalitatea măsurilor impuse de landul Tirol asupra transportului rutier de marfă.
Procesul a fost inițiat de Ministerul Transporturilor din Italia și se bazează pe argumentul că restricțiile austriece încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor prevăzut de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. În procedură a intervenit și Comisia Europeană, care susține poziția Italiei.
Hotărârea finală este așteptată în vara anului 2026.
Disputa vizează în special secțiunea tiroleză a autostrăzii A12 Inntal dintre Langkampfen și Ampass, dar și trecătoarea Brenner Pass în ansamblu.
Această rută reprezintă unul dintre cele mai importante coridoare nord–sud ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T), asigurând legătura dintre economia italiană și piețele din Germania și Europa Centrală.
Litigiul se concentrează asupra mai multor măsuri introduse de autoritățile austriece în Tirol:
Pentru anul 2026, Austria a extins unele restricții, inclusiv interdicțiile de sâmbătă pentru vehiculele de peste 7,5 tone între 10 ianuarie și 14 martie. În plus, provincia Tirol aplică aproximativ 30 de zile de „dozare” a traficului, gestionate de operatorul de infrastructură ASFINAG.
Guvernul italian argumentează că aceste restricții constituie măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative asupra comerțului și că nu respectă principiile de necesitate și proporționalitate prevăzute de legislația europeană.
Potrivit Romei, pachetul de interdicții reduce în mod sistematic capacitatea coridorului Brenner și afectează fluxurile comerciale dintre Italia și Europa de Nord.
Un moment important al disputei a avut loc în mai 2024, când Comisia Europeană a emis un aviz formal în procedura inițiată de Italia în temeiul articolului 259 din tratat.
Executivul european a considerat că restricțiile introduse de Austria – inclusiv interdicțiile nocturne, sectoriale și sistemul de dozare – nu sunt justificate și nu corespund obiectivelor declarate.
Această poziție a determinat Comisia să intervină oficial în procesul de la Curtea de Justiție în sprijinul Italiei.
Autoritățile austriece apără măsurile adoptate în Tirol argumentând că acestea sunt necesare pentru protejarea sănătății populației din văile alpine, reducerea poluării și îmbunătățirea siguranței rutiere.
Viena susține că restricțiile fac parte dintr-o strategie pe termen lung de transfer al transportului de marfă de la rutier la feroviar, în concordanță cu obiectivele climatice europene și cu dezvoltarea proiectului Tunelul de bază Brenner.
Pentru companiile de transport rutier, restricțiile din Tirol generează întârzieri, opriri forțate și o planificare mai complexă a curselor. Unele transporturi sunt redirecționate către rute alternative prin alte trecători alpine, precum Tarvisio, ceea ce implică distanțe mai mari și costuri suplimentare.
Din acest motiv, cazul depășește dimensiunea bilaterală dintre Italia și Austria. Decizia Curții UE ar putea influența modul în care statele membre pot introduce restricții de trafic din motive de mediu pe coridoarele logistice strategice ale pieței interne.
O hotărâre favorabilă Austriei ar putea deschide calea pentru măsuri similare în alte regiuni alpine, în timp ce o decizie în favoarea Italiei ar impune limite mai stricte asupra restricțiilor naționale care afectează coridoarele principale de transport din Uniunea Europeană.Disputa privind restricțiile de trafic pe coridorul Brenner ajunge în etapa decisivă la Curtea UE
**Sursă foto: Tranzit AI
Pe 26 februarie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o serie de hotărâri prin care a respins, în mare parte, recursurile depuse de treisprezece companii aeriene împotriva deciziilor adoptate anterior de Comisia Europeană și de Tribunalul Uniunii Europene în dosarul privind cartelul transportului aerian de marfă.
Singura modificare relevantă privește compania SAS Cargo Group, pentru care instanța a redus amenda de la aproximativ 70,2 milioane de euro la 62,8 milioane de euro, din cauza unor erori legate de calcularea cifrei de afaceri utilizate pentru stabilirea sancțiunii. Pentru celelalte companii implicate, amenzile au rămas neschimbate.
Investigația europeană a vizat un acord de coordonare între mai multe companii aeriene active pe piața transportului aerian de marfă. Cartelul ar fi funcționat între decembrie 1999 și februarie 2006 și s-a bazat pe stabilirea coordonată a două tipuri de suprataxe – pentru combustibil și pentru securitate – precum și pe refuzul colectiv de a acorda comisioane aferente acestor suprataxe către expeditorii de marfă.
Autoritățile europene au calificat aceste practici drept o încălcare unică și continuă a regulilor de concurență prevăzute de Articolul 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, dar și a dispozițiilor din acordurile privind Spațiul Economic European și transportul aerian dintre UE și Elveția.
Decizia inițială a Comisiei Europene a fost anulată pentru motive procedurale și readoptată în 2017. În urma acesteia, unsprezece transportatori au primit sancțiuni în valoare totală de aproximativ 776 de milioane de euro, sumă care depășește 900 de milioane de euro dacă sunt incluse și procedurile paralele.
Mai multe companii aeriene au contestat decizia în fața Tribunalului UE, susținând că nu a existat o încălcare unică și continuă și că metoda de calcul a amenzilor a fost eronată. Tribunalul a admis doar câteva erori factuale punctuale, dar a confirmat în ansamblu existența cartelului.
Unul dintre argumentele principale ale companiilor aeriene a fost că o parte din comportamentele incriminate s-au desfășurat în afara Uniunii Europene, în special pe rutele de intrare din țări terțe către Europa.
Curtea de Justiție a respins această argumentație, confirmând aplicarea principiului „efectelor calificative”. Conform acestei abordări, instituțiile europene pot sancționa practici anticoncurențiale desfășurate în afara UE dacă acestea produc efecte previzibile, imediate și semnificative în cadrul Spațiului Economic European.
Instanța a precizat că acest criteriu este alternativ față de cel al implementării directe pe teritoriul UE – fiind suficient ca unul dintre ele să fie îndeplinit pentru stabilirea competenței europene.
Hotărârea clarifică și modul în care este atribuită răspunderea companiilor implicate într-un cartel global. Curtea a confirmat că un operator poate fi considerat responsabil pentru întreaga încălcare, inclusiv pentru rutele pe care nu le operează direct, dacă a participat la planul anticoncurențial comun și era conștient de comportamentul celorlalți participanți.
Companiile pot evita această răspundere doar dacă demonstrează că s-au distanțat în mod clar de acordul respectiv.
Prin hotărârile pronunțate pe 26 februarie, Curtea de Justiție pune capăt principalului litigiu la nivel european privind unul dintre cele mai importante carteluri din sectorul transportului aerian de marfă.
În același timp, decizia consolidează baza juridică pentru eventuale acțiuni de despăgubire introduse în instanțele naționale de către expeditori și alte companii afectate de practicile anticoncurențiale.
Hotărârea are consecințe importante pentru aplicarea regulilor europene de concurență. Ea confirmă capacitatea Comisiei de a interveni în cazul cartelurilor globale atunci când acestea produc efecte în Europa, stabilește că stabilirea comună a suprataxelor reprezintă o restricție directă a concurenței și clarifică modul în care poate fi atribuită răspunderea în cazul încălcărilor continue.
**Sursă foto: Tranzit AI
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit