Comisia Europeană Archives - Pagina 15 din 69

Eticheta de Misiune a UE („EU Mission Label“) a fost acordată pentru alte 20 de orașe care se remarcă în lupta pentru atingerea neutralității climatice. Numărul total al acestora a ajuns astfel la 53.

Aceasta este una dintre misiunile UE din cadrul Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE, care recunoaște planurile orașelor de a atinge neutralitatea climatică până în 2030 și își propune să faciliteze accesul la finanțare publică și privată pentru acest obiectiv.

Cele 20 de orașe care au primit astăzi EU Mission Label sunt: Aachen și Münster (din Germania), Trikala (Grecia), Miskolc (Ungaria), Eilat (Israel), Bologna, Bergamo, Milano, Prato și Torino (Italia), Liepāja (Letonia), Haga (Olanda), Porto (Portugalia), București Sector 2 și Suceava (România), Ljubljana și Kranj (Slovenia), Göteborg, Gävle și Umeå (Suedia).

EU Mission Label a fost predată acestor orașe de către Iliana Ivanova, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, în cadrul unei ceremonii organizată pe 22 octombrie la Parlamentul European de la Strasbourg.

UE continuă să sprijine orașele în activitatea de transformare a planurilor lor ambițioase într-o serie de proiecte. Eticheta oferă orașelor acces la Climate City Capital Hub, o resursă financiară internațională înființată în iunie 2024. Se concentrează în mod special pe implicarea cu capitalul privat. Orașele se califică și pentru un pachet de creditare de două miliarde de euro, instituit de Banca Europeană de Investiții.

Orașele reprezintă peste 70% din emisiile globale de CO₂ și consumă peste 65% din energia mondială. Misiunea UE pentru orașe își propune să le ajute să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, oferind cetățenilor un aer mai curat, transport mai sigur și mai puține congestionări și zgomot. Misiunea contribuie, de asemenea, pe scară largă la obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și la viitorul acord industrial curat anunțat de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.

Următoarele orașe au primit o etichetă în rundele anterioare:

Primul lot în octombrie 2023: Sønderborg (Danemarca), Mannheim (Germania), Madrid, Valencia, Valladolid, Vitoria-Gasteiz și Zaragoza (Spania), Klagenfurt (Austria), Cluj- Napoca (România) și Stockholm (Suedia);

Al doilea lot în martie 2024: Ioannina, Kalamata, Kozani, Salonic (Grecia), Heidelberg (Germania), Leuven (Belgia), Espoo, Lahti, Lappeenranta, Tampere, Turku (Finlanda), Barcelona, Sevilla (Spania), Pecs (Ungaria), Malmö (Suedia), Guimaraes, Lisabona (Portugalia), Florența, Parma (Italia), Marsilia, Lyon (Franța), Limassol (Cipru) și Izmir (Turcia).

Întreaga economie europeană este afectată de întârzierile la plata facturilor, deși este în vigoare încă din 2011 o directivă menită să sprijine operatorii economici și în special IMM-urile, împotriva întârzierii plăților.

În fiecare an, în toată Europa, mii de întreprinderi mici și mijlocii dau faliment în așteptarea plății facturilor, întârzierile provocând sarcini administrative și financiare cu atât mai împovărâtoare cu cât prestatorii și clienții lor se află în diferite țări ale UE. Practic, orice perturbare a fluxului de numerar poate însemna diferența dintre solvabilitate și faliment, iar noua criză economică care se prefigurează – în contextul stagnării producției Germaniei, dar nu numai – aduce provocări suplimentare. De remarcat faptul că întârzierea plăților a crescut disproporționat, pe măsură ce liniile de credit și împrumuturile bancare devin mai puțin disponibile.

Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii plăților în tranzacțiile comerciale pune în aplicare măsuri stricte care, atunci când sunt puse în aplicare în mod corespunzător de către țările UE, contribuie în mod semnificativ la ocuparea forței de muncă, la creșterea și îmbunătățirea lichidității întreprinderilor.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la o revizuire a Directivei privind întârzierea plăților și a lansat un apel pentru strângerea de informații, pentru o consultare publică și un grup pentru IMM-uri, cu scopul de a colecta feedback.

Principalele prevederi ale directivei vizează mai multe aspecte:

autoritățile publice trebuie să plătească pentru bunurile și serviciile pe care le achiziționează în termen de 30 de zile sau, în circumstanțe foarte excepționale, în termen de 60 de zile;
întreprinderile trebuie să își plătească facturile în termen de 60 de zile, cu excepția cazului în care convin în mod expres altfel și cu condiția ca acest lucru să nu fie extrem de nedrept;
dreptul automat la dobândă pentru întârzierea plății și minim 40 de euro ca și compensație pentru costurile de recuperare;
dobândă legală de cel puțin 8% peste rata de referință a Băncii Centrale Europene.

Țările UE vor putea continua să mențină sau să pună în vigoare legi și reglementări care sunt mai favorabile creditorului decât prevederile directivei.

În același timp, Parlamentul European a convenit să elaboreze o nouă legislație menită să sancționeze efectuarea plăților cu întârziere. Statisticile UE arată că în martie 2024 termenele medii de plată au crescut până la 64 de zile, iar, în general, în 70% din cazuri, termenul legal nu este respectat, cu plăți efectuate între 60 și 90 de zile. Mai mult, în 7% din cazuri, companiile amână plata până la 120 de zile.

Noua legislație ce va fi elaborată intenționează să devină un cadru legal solid, care să favorizeze îmbunătățirea economică, oferind mai multă lichiditate companiilor și, prin urmare, o mai mare competitivitate pe piața liberă.

Această nouă măsură va consolida Legea spaniolă nr. 13/2021 – Spania fiind un pionier în lupta împotriva întârzierii plăților în domeniul transportului rutier de mărfuri – impunând amenzi de la 6.000 de euro în caz de întârziere a plăților până la 30.000 de euro în caz de recidivă. Orice măsuri sunt acum în discuție, acestea trebuie aprobate de Consiliul Uniunii Europene. Eurodeputaților care și-au început recent noile mandate li se solicite să prioritizeze reforma legislativă în ceea ce privește sancționarea întârzierilor de plată, pentru a proteja sectorul economic privat.