Comisia Europeană Archives - Pagina 3 din 69

Parlamentul European a decis să blocheze procesul de aprobare a acordului comercial cu Statele Unite și să suspende, în paralel, ratificarea acordului UE–Mercosur, marcând una dintre cele mai ferme repoziționări politice ale legislativului european din ultimii ani în materie de politică comercială. Decizia, anunțată la Strasbourg, reflectă nu doar tensiunile transatlantice recente, ci și o prudență crescută față de acordurile comerciale de mare amploare, într-un context geopolitic instabil.

Anunțul privind înghețarea acordului cu Washingtonul a fost făcut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentul European, care a confirmat că procedura va rămâne suspendată ca reacție la noile amenințări cu tarife vamale formulate de administrația americană. Poziția fusese deja anticipată de Manfred Weber și negociată cu socialiștii și liberalii, semnalând un consens politic rar întâlnit pe un subiect atât de sensibil.

Potrivit lui Lange, utilizarea tarifelor ca instrument de presiune politică reprezintă o încălcare a spiritului acordului semnat în vara anului trecut și o provocare directă la adresa suveranității economice a Uniunii Europene. În aceste condiții, Parlamentul solicită clarificări politice și comerciale înainte de a relua procesul de aprobare, lăsând deschisă inclusiv opțiunea unor măsuri de retorsiune din partea UE.

Instrumente de presiune și riscuri pentru lanțurile logistice

În plan practic, dezbaterea nu se limitează la dimensiunea diplomatică. Lange a evocat explicit posibilitatea reactivării tarifelor europene suspendate anterior și utilizarea instrumentului anti-coerciune al UE, un mecanism conceput pentru a răspunde statelor terțe care folosesc comerțul ca pârghie politică. Pentru sectorul transporturilor și logisticii, o eventuală revenire a barierelor tarifare ar însemna costuri mai mari, rute comerciale mai puțin previzibile și o planificare operațională mult mai complexă pentru fluxurile transatlantice.

În aceeași zi, Parlamentul European a adoptat o a doua decizie cu impact major, hotărând trimiterea acordului UE–Mercosur la Curtea Europeană de Justiție pentru un aviz juridic. Votul strâns a blocat ratificarea finală a acordului până la pronunțarea Curții, proces care ar putea dura luni. Miza este compatibilitatea acordului cu tratatele europene și, mai ales, efectele mecanismului de reechilibrare asupra autonomiei de reglementare a Uniunii.

În timp ce Comisia Europeană și-a exprimat regretul față de decizia Parlamentului, susținând că toate aspectele juridice au fost deja analizate în timpul negocierilor, opoziția politică a rămas fermă. Verzii și o parte a liberalilor consideră trimiterea la Curte un act de prudență necesar pentru protejarea standardelor europene, inclusiv în domeniul agricol și al siguranței alimentare.

Votul a scos la iveală și fracturi naționale semnificative. Deputați din Franța, România, Polonia și Grecia au susținut amânarea, în timp ce delegațiile din Italia, Germania și Spania s-au pronunțat majoritar împotrivă. Această fragmentare subliniază dificultatea construirii unui consens durabil în jurul unor acorduri comerciale care afectează o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori.

Prudență sporită pentru logistică și transporturi

Pentru sectorul logistic european, dubla blocare decisă la Strasbourg introduce o fază de incertitudine calculată. Înghețarea acordului cu SUA și amânarea celui cu Mercosur reduc vizibilitatea pe termen mediu privind volumele de marfă, investițiile în infrastructură și dezvoltarea coridoarelor comerciale globale. Într-un context deja tensionat de riscuri geopolitice și de nevoia de reziliență a lanțurilor de aprovizionare, Parlamentul European transmite un semnal clar: liberalizarea comerțului nu mai este automată, iar dimensiunea politică devine un factor central în ecuația economică și logistică europeană.

**Sursă foto: Tranzit AI

Comisia Europeană a anunțat o nouă propunere de accelerare a adoptării vehiculelor cu emisii zero în cadrul flotelor corporative, marcând un pas suplimentar către atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE pentru 2050. Acest nou regulament își propune să stimuleze adoptarea vehiculelor cu zero emisii și să consolideze competitivitatea industriei auto europene.

Vehiculele corporative, care reprezintă 60% din înmatriculările de autoturisme noi și până la 90% din înmatriculările de autoutilitare din întreaga UE, au potențialul de a avea un impact semnificativ asupra pieței vehiculelor cu emisii zero și scăzute. Regulamentul propus impune statelor membre să se asigure că, începând cu 2030, o anumită pondere din înmatriculările de autoturisme și autoutilitare corporative noi ale companiilor mari de pe teritoriul lor trebuie să fie cu emisii zero și scăzute. De asemenea, va exista un subobiectiv pentru vehiculele cu emisii zero, atât pentru autoturisme, cât și pentru autoutilitare. Obiectivele sunt diferențiate în funcție de statul membru.

Obiectivele naționale minime vor fi stabilite la niveluri diferite pentru autoturisme și autoutilitare, pentru a reflecta nivelul diferit de tehnologie și de dezvoltare a pieței. Autoritățile publice vor avea flexibilitate deplină în luarea deciziilor la nivel național în ceea ce privește măsurile necesare pentru a stimula adoptarea vehiculelor cu emisii zero și scăzute de către întreprinderile mari, asigurându-se în același timp îndeplinirea obiectivelor propunerii.

Această inițiativă va asigura, în același timp, o disponibilitate mai rapidă a vehiculelor cu emisii zero și scăzute la prețuri accesibile pe piața second-hand, făcând mai multe astfel de vehicule accesibile pentru întreprinderi și cetățeni din întreaga UE. Mai mult, va sprijini companiile care operează în mai multe state membre și va crea un semnal previzibil al cererii pentru producătorii de vehicule și furnizorii de infrastructură de încărcare.

Comisarul pentru transport durabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat: „Industria auto europeană este o piatră de temelie a economiei noastre, contribuind cu 7% la PIB-ul UE și susținând aproape 14 milioane de locuri de muncă. Prin pachetul auto de astăzi consolidăm competitivitatea sectorului, introducând flexibilitate în standardele de CO₂ pentru autoturisme și autoutilitare și un cadru neutru din punct de vedere tehnologic. De asemenea, creăm cerere pentru mașini și autoutilitare corporative mai curate, consolidând lanțurile de producție și de aprovizionare ale UE.”

Regulamentul privind vehiculele corporative curate face parte din Pachetul auto publicat la 16 decembrie 2025. Propunerea se bazează pe Pactul industrial curat al Comisiei și pe Planul de acțiune pentru industria auto, concentrându-se pe tranziția către o mobilitate durabilă și inteligentă.

Utilizarea vehiculelor cu emisii zero în flotele corporative este, de asemenea, sprijinită prin implementarea infrastructurii de reîncărcare și realimentare în temeiul Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi și al Facilității de finanțare a infrastructurii pentru combustibili alternativi, care asigură condițiile necesare pentru trecerea la vehicule cu emisii zero.