Comisia Europeană Archives - Pagina 36 din 69

Comisia Europeană a publicat rezultatele studiului Baseline privind 8 indicatori cheie de performanță, care influențează siguranța rutieră în Europa. Acest studiu și-a propus să ofere o înțelegere mai clară a performanței în materie de siguranță rutieră în statele membre participante, să asiste statele membre în dezvoltarea metodologiilor armonizate pentru colectarea datelor privind indicatorii de siguranță rutieră și să dezvolte capacitatea autorităților care nu au colectat și calculat anterior astfel de date.

Statele incluse în studiu sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Indicatorii cheie de performanță abordați în acest proiect sunt viteza, consumul de alcool la volan, distragerea atenției, utilizarea centurilor de siguranță și a sistemelor de reținere pentru copii, utilizarea căștilor de protecție, siguranța vehiculului siguranța infrastructurii și calitatea îngrijirii post-accident. Deși studiul a evidențiat un nivel ridicat de conformitate cu regulile de circulație rutieră, în mod clar există încă un loc semnificativ de îmbunătățire. De exemplu, 1-2% dintre șoferi s-a constatat că se urcă la volan sub influența alcoolului, ceea ce reprezintă în practică parcurgerea a miliarde de kilometri în fiecare an. De asemenea, studiul a relevat variații semnificative între statele membre, în funcție de indicatorul în cauză.

Acest studiu este cel mai mare efort întreprins vreodată la nivel european în domeniul colectării și analizei datelor pentru indicatorii de performanță în siguranța rutiere. Acesta va contribui la sprijinirea strategiilor de siguranță rutieră și a monitorizării acestora la nivel național și european. Monitorizarea în timp va continua cu proiectul Trendline, care va revizui și rafina metodologia de colectare a datelor, se va extinde la câțiva indicatori experimentali noi și va pune accent mai mare pe utilizarea indicatorilor cheie de performanță pentru politica de siguranță rutieră.

Transportul intermodal de mărfuri permite valorificarea avantajelor fiecărui mod de transport în parte – rutier, feroviar, pe căi navigabile sau aerian – cu focus pe flexibilitate, viteză de deplasare, costuri și performanțe de mediu. Finanțarea totală a UE aferentă perioadei

2014-2020 pentru proiecte care sprijină intermodalitatea, angajate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Facilitatea pentru conectarea Europei (CEF) a fost de aproximativ 1,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, rutierul rămâne modul preferat de transport, în ciuda impactului negativ asupra poluării. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu elaborat de Curtea Europeană a Auditorilor pentru Comisia Europeană (CE).

Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană pentru proiectele de transport intermodal de marfă și reglementarea aferentă nu au fost suficient de eficiente, se arată în studiu, deoarece nu există încă condiții echitabile pentru transportul intermodal de marfă la nivelul UE, astfel că acesta din urmă nu poate concura de la egal la egal cu transportul rutier, din cauza barierelor de reglementare și de infrastructură. Deși intermodalitatea face parte din strategiile mai ample privind ecologizarea transportului de marfă, CE nu are o strategie dedicată în acest sens.

În primul rând, Comisia nu a stabilit obiective cantitative pentru ponderea transportului intermodal de marfă din volumele totale, însă a trasat ținte nerealiste pentru 2030 și 2050 în ceea ce privește utilizarea sporită a căilor ferate și a căilor navigabile interioare pentru transportul cargo. De asemenea, statele membre și-au propus creșterea transportului feroviar de marfă individual, fără a-l alinia la nivelul UE, se mai arată în raport.

Referindu-se la ceea ce ar trebui făcut, raportul arată că CE ar trebui să specifice – în strânsă cooperare cu statele membre în cauză – ținte pe coridorul rețelei centrale în ceea ce privește ponderea fluxurilor de trafic de marfă pe fiecare mod de transport în parte, inclusiv fluxurile intermodale, și să solicite coordonatorilor europeni să raporteze cu privire la atingerea acestor obiective, coroborat cu identificarea investițiilor necesare pentru a le respecta. De asemenea, trebuie îmbunătățită colectarea de date privind transportul intermodal de mărfuri la nivel național, în colaborare cu Eurostat și cu oficiile naționale de statistică, în special prin evaluarea necesității ca cerințele de furnizare a datelor să fie incluse într-un act legislativ.

O a treia recomandare a fost ca CE să ofere statelor membre orientări clare cu privire la standardele de performanță, împreună cu elaborarea unui plan de dezvoltare a terminalelor, în special în ceea ce privește tranzitul transfrontalier și de-a lungul coridoarelor rețelei centrale. În cele din urmă, raportul propune luarea de măsuri pentru a stimula în continuare transferul către multimodal prin proiecte cu finanțare europeană.