Comisia Europeană Archives - Pagina 4 din 69

Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă (în suspensie), dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.
Astfel, Comisia apreciază că, datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026.
Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune măsuri procedurale suplimentare în cadrul acestei etape a procedurii de deficit excesiv (care continuă, dar este trecută în suspensie) și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă.
„Evaluarea Comisiei Europene confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile. Este o reconfirmare a faptului că măsurile adoptate funcționează și produc efecte, iar acest progres protejează România de riscul pierderii fondurilor europene și întărește poziția noastră în cadrul Uniunii Europene. Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil. Am reușit să construim cu Comisia Europeană un parteneriat bazat pe transparență, dialog constant și încredere – elemente care ne permit să privim cu mai multă siguranță către anii următori. În continuare, odată cu înlăturarea riscurilor unor sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Comisia subliniază că implementarea reformelor și atingerea țintelor fiscale rămân esențiale. România este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitului.
În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizări privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfășurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrială cu privire la măsurile de reducere a deficitului (următorul termen de raportare: primăvară 2026 – final de aprilie). La rândul său, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetară, urmând să revină cu elemente suplimentare de evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
Confirmarea Comisiei vine în contextul în care aceasta a adoptat Pachetul de Toamnă al Semestrului European 2026, care stabilește prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru a spori competitivitatea. În cadrul acestui Pachet, Comisia a evaluat respectarea de către toate statele membre a cadrului fiscal al UE și a oferit orientări pentru a se asigura că politica fiscală a acestora pentru 2026 este aliniată recomandărilor relevante ale Consiliului.
Ministerul Finanțelor reafirmă angajamentul ferm pentru continuarea ajustării fiscale, astfel încât datoria publică și deficitul să fie reduse în mod sustenabil în anii următori.

Transportatorii din Europa ar putea fi nevoiți, în următorii ani, să se confrunte cu limitări artificiale la achiziția de camioane diesel noi. Avertismentul vine de la directorul executiv al Scania, Christian Levin, într-un interviu acordat revistei Lastbil Magasinet, care atrage atenția că obiectivele climatice ale Uniunii Europene riscă să conducă la introducerea unor cote de vânzare, dacă nu se accelerează trecerea către electrificare.

Ținta de reducere a CO₂ și riscul de cote

Uniunea Europeană a impus producătorilor de camioane să reducă emisiile de CO₂ ale vehiculelor noi cu 45% până în 2030, raportat la nivelul anului 2019. Dacă obiectivul nu va fi atins, constructorii se vor confrunta cu sancțiuni de ordinul miliardelor de euro.

Potrivit lui Levin, pentru a respecta acest prag ar fi nevoie ca 38% din vânzările de camioane să fie electrice (BEV). În lipsa unei infrastructuri de încărcare suficiente, a unei rețele electrice întărite și a parității de cost total de operare (TCO) între diesel și electric, obiectivul nu poate fi atins.

În acest context, producătorii ar putea fi obligați să introducă cote de vânzare pentru camioanele diesel în fiecare piață națională. „Atunci ar trebui să calculăm câte camioane diesel poate primi fiecare țară și să prioritizăm între clienți, spunându-le că pot cumpăra doar unul în loc de două”, avertizează Levin.

Șeful Scania critică abordarea Bruxelles-ului, care tratează sectorul camioanelor la fel ca pe cel al autoturismelor. „Clienții noștri nu cumpără un camion pentru imagine, ci pentru rentabilitate. Este o investiție care trebuie să producă venituri. A gândi că, doar pentru că are roți, un camion poate fi tratat la fel ca o mașină de pasageri este o greșeală”, explică acesta.

Amenzi de miliarde, risc pentru industrie

În prezent, cota camioanelor electrice grele vândute în Europa abia trece de 1,5%. Chiar și în scenariul optimist al unei creșteri până la 15% în următorii cinci ani, Levin estimează că producătorii ar fi obligați să plătească amenzi de aproape 2 miliarde de euro. „Este absurd ca doar constructorii să suporte consecințele, în timp ce actorii care gestionează infrastructura de încărcare sau rețeaua electrică nu au nicio răspundere”, punctează directorul Scania.

Primele praguri de sancționare vor intra în vigoare încă din 2025, când producătorii trebuie să reducă emisiile cu 15%. Levin este convins că Scania și concurenții săi vor reuși să atingă acest obiectiv intermediar. Însă pentru 2030, situația este mult mai incertă.

„Avem nevoie de o decizie clară cel târziu anul viitor, pentru a ne pregăti. Dacă nu se găsește o soluție, va trebui să introducem cote. Nu putem plăti asemenea amenzi, pur și simplu nu este posibil”, afirmă el.

Levin subliniază și riscurile asupra industriei europene: „Scania are 106.000 de angajați, iar sectorul plătește miliarde în taxe către statele UE. A pune sub semnul întrebării un astfel de sistem industrial este extrem de periculos.”

Noua Comisie Europeană vorbește nu doar despre tranziția verde, ci și despre competitivitate, ceea ce deschide șansa unui compromis mai realist.