Comisia Europeană Archives - Pagina 42 din 69

Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupul Băncii Mondiale și-au anunțat, la 11 noiembrie 2022, angajamentul de a mobiliza un miliard de euro pentru „Culoarele de Solidaritate” (Solidarity Lanes) – proiecte de infrastructură în statele membre și țările partenere din prima linie, prin programele de finanțare existente, pentru a îmbunătăți conectivitatea transfrontalieră între România și Ucraina, dar și Moldova.

Facilitatea Conectarea Europei (CEF) ar putea sprijini proiecte care înlesnesc și accelerează fluxurile de trafic la punctele de trecere a frontierei. Apelul a fost deschis până la 18 ianuarie 2023, iar România a fost încurajată să aplice împreună cu Ucraina și/sau Moldova.

În plus, România a alocat 25 de milioane de euro din fonduri neutilizate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru a sprijini proiectele de benzi de solidaritate care îmbunătățesc conectivitatea rutieră, feroviară și pe căi navigabile interioare.

Ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană a decis să mărească în mod semnificativ bugetul indicativ care a fost pus la dispoziție pentru cel de-al doilea apel de mobilitate militară al CEF, de la 330 la peste 616 milioane euro, a anunțat comisarul european Adina Vălean. Astfel, „dincolo de îmbunătățirea utilizării duble a sistemului de transport, unele dintre proiectele selectate vor contribui și la consolidarea căilor de solidaritate UE-Ucraina din regiune.”

În România, au fost propuse 60 de milioane de euro pentru finanțarea a două proiecte care implică proiectarea și construirea unui nou pod peste Prut la Ungheni, precum și o acțiune de sprijinire a modernizării infrastructurii feroviare din Portul Constanța.

În primăvara lui 2023 va fi lansat un apel suplimentar pentru proiecte de mobilitate militară care să îmbunătățească Culoarele de Solidaritate.

Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns săptămâna trecută, după negocieri intense, la un acord cu privire la sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și drumuri (ETS II).

La început, Parlamentul European și Consiliul au avut poziții diferite, referitor la limitarea sistemului ETS la utilizatorii comerciali și o dată de începere preconizată pentru 2024, chiar dacă alternativele la tehnologiile care emit carbon și infrastructura aferentă nu vor fi gata până atunci.

„Deși nu este ideal, compromisul legiuitorilor cu privire la ETS II arată că pragmatismul poate predomina, chiar dacă dezbaterea devine aprinsă. Pentru a ajunge la această poziție, am parcurs un drum lung, mai ales dacă ne uităm la propunerile anterioare, cu date de începere nerealiste sau diferențieri nepractice între vehiculele private și cele comerciale”, a declarat Raluca Marian, director EU Advocacy al Uniunii Internaţionale a Transporturilor Rutiere (IRU).

Un ETS II „all-inclusive” reprezintă singura abordare acceptabilă, consideră IRU, întrucât ar fi fost transmis un semnal contraproductiv cetățenilor și întreprinderilor UE dacă s-ar fi aplicat doar vehiculelor comerciale. Apoi, o dată de lansare a ETS II în 2027 este mai realistă, inclusiv cu clauza suplimentară de amânare până în 2028, dacă prețurile la energie sunt excepțional de ridicate. IRU salută, de asemenea, introducerea unui plafon de preț pentru certificatele ETS, combinat cu un mecanism pentru a se asigura că prețurile nu pot crește prea mult, chiar dacă sunt sub limita de preț. Apelul sectorului rutier de a percepe emisiile de carbon în cel mai eficient mod se reflectă în acordul legiuitorilor de a aplica o singură schemă: ETS II va înlocui schemele naționale existente, cu excepția cazului în care acestea din urmă stabilesc prețuri mai mari pentru cote. Acest lucru atenuează îngrijorarea operatorilor de transport că emisiile de carbon ar putea fi taxate de două ori. „Condițiile de bază pentru trecerea masivă la vehicule grele cu emisii zero – precum implementarea infrastructurii de încărcare/alimentare cu combustibil și rețele electrice adecvate în UE, precum și creșterea producției pentru acest tip de vehicule – este greu de crezut că vor fi îndeplinite până în 2027 sau chiar 2028. Prin urmare, în mare măsură, ETS II va acționa ca o penalizare pentru operatorii de transport rutier care nu au posibilitatea de a efectua schimbarea. Totuși, compromisul la care au ajuns legiuitorii este mult mai bun față de varianta iniţială. Rămâne de văzut dacă Plenul Parlamentului European și statele membre vor susține acordul”, a conchis Raluca Marian.