Comisia Europeană Archives - Pagina 46 din 69

Comisia Europeană a publicat datele privind tabloul de bord european care au crescut cu aproape 10% din 2015. În 2022 performanțele sistemelor de inovare s-au îmbunătățit în 19 state membre și au scăzut în alte opt, comparativ cu anul trecut.

Cea mai performantă din UE continuă să fie Suedia, urmată de Belgia, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda.

În raport cu UE, concurenți mondiali, precum Australia, Canada, Republica Coreea și Statele Unite se mențin în câștig. Cu toate acestea, UE și-a redus decalajul și a depășit Japonia față de 2021.

Grupele de performanță au tendința de a se condensa geografic, în materie de inovare. Astfel, cei mai puternici lideri inovatori s-au situat în nordul și vestul Europei, iar majoritatea inovatorilor moderați și emergenți în sudul și estul Europei. Comisia Europeană se va concentra pe reducerea decalajului și pe așezarea Europei ca actor principal în peisajul mondial al inovării în cadrul noii agende europene de inovare, adoptată în iulie 2022.

Acest raport se referă la statele membre UE și alte câteva țări din Europa și din întreaga lume. De asemenea, în acest an au fost introduse țări suplimentare, ca de exemplu Albania, Chile și Mexic.

Asemenea anului trecut, pentru mai mulți indicatori au fost utilizate cele mai recente informații de date.

Menționăm că tabloul de bord european ajută țările să distingă domeniile pe care să le abordeze și pune la dispoziție o analiză comparativă a performanțelor în materie de inovare în țările UE, în alte țări europene și în țările învecinate din regiune.

„Tabloul de bord european privind inovarea 2022 demonstrează importanța instituirii unui ecosistem paneuropean de inovare. Noua agendă europeană de inovare recent adoptată va plasa Europa în avangarda noului val de inovații deep-tech și va garanta pătrunderea inovării în toate regiunile Europei, inclusiv în zonele rurale.”,
a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

„Autonomia și competitivitatea Europei vor depinde de capacitatea noastră de a deveni lider tehnologic și comercial în domenii strategice precum spațiul, apărarea, hidrogenul, bateriile, cipurile cuantice și calculul de înaltă performanță.”,
a completat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

După punctajele obținute, statele membre s-au situat în patru grupe de performanță. Performanțele peste 125% din media UE sunt lideri în materie de inovare, între 100% și 125% – inovatori puternici, între 70% și 100% – inovatori moderați și sub 70% din media UE inovatori emergenți.

Comisia Europeană a decis o schemă de ajutor în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru România pe fondul creşterii preţurilor la energia electrică. Acest ajutor se va acorda ca o compensaţie parţială companiilor mari consumatoare de energie, conform unui comunicat de presă.

Potrivit vicepreşedintelui executiv, responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, schema sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie. Totodată, stimulentele pentru o decarbonizare eficientă, având în vedere costurile economiei, se vor menține corespunzător obiectivelor Pactului verde, iar denaturările nejustificate ale concurenţei vor fi limitate.

Companiile eligibile pot fi cei care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon enumerate în anexa I la Orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 („Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS”).

Schema de ajutor se va da sub forma unei rambursări parţiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul anterior, iar plata finală urmând să fie realizată în 2031. Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75% din costurile indirecte ale emisiilor suportate. De asemenea, ajutorul se calculează pe baza valorilor de referinţă din punct de vedere al eficienţei consumului de energie electrică.

Beneficiarii trebuie să ţină cont de anumite recomandări în urma auditului energetic, să acopere cel puţin 30% din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon şi să investească circa 50% din valoarea ajutorului în proiecte care reduc substanţial emisiile de gaze cu efect de seră din instalaţiile lor.