Mai întâi pandemia Covid-19 și apoi războiul din Ucraina au pus sub o mare presiune întregul sistem de transport de mărfuri și persoane din Uniunea Europeană, determinând Comisia Europeană să elaboreze un plan de urgență pentru a face față acestei crize. Pe 23 mai, aceasta a prezentat-o, precizând că aceasta constă în 10 acțiuni:
„Aceste vremuri dificile și pline de provocări ne reamintesc importanța sectorului transporturilor din UE și necesitatea de a ne îmbunătăți pregătirea și rezistența”, a explicat Adina Vălean, comisarul pentru transporturi. „Pandemia Covid-19 nu a fost prima criză cu consecințe pentru sectorul transporturilor, iar invazia ilegală a Rusiei în Ucraina ne arată că, cu siguranță, nu va fi ultima. De aceea trebuie să fim pregătiți. Planul de urgență prezentat astăzi, care se bazează în special pe lecțiile învățate din pandemia Covid-19 și pe măsurile luate pentru a o soluționa, creează un cadru solid pentru un sector al transporturilor din UE rezistent la crize. Sunt absolut convinsă că acest plan va fi un factor-cheie pentru reziliența sectorului transporturilor, deoarece multe dintre instrumentele din plan s-au dovedit deja a fi esențiale pentru sprijinirea Ucrainei. Mă refer, printre altele, la coridoarele de solidaritate UE-Ucraina, care ajută Ucraina să exporte cerealele pe care le produce”.
Pentru a pune în aplicare acest plan, Comisia va sprijini statele membre și va conduce procesul de pregătire pentru situații de criză în cooperare cu agențiile UE, coordonând rețeaua de puncte de contact naționale în domeniul transporturilor și menținând discuții regulate cu partenerii și părțile interesate la nivel internațional. În plus, pentru a răspunde provocărilor imediate și pentru a permite Ucrainei să exporte grânele pe care le produce și să importe bunurile de care are nevoie (de la ajutor umanitar la furaje și îngrășăminte), Comisia va coordona rețeaua de puncte de contact pentru coridoarele de solidaritate și platforma de întâlnire a coridoarelor de solidaritate.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat pe pagina sa de Facebook că România a solicitat Comisiei Europene (CE) alocări suplimentare de fonduri pentru gestionarea creşterii de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură.
Astfel, într-un demers comun alături de Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia şi Slovacia, ţara noastră a semnat o Declaraţie privind acţiunile la nivel european pentru finalizarea investiţiilor în infrastructură. S-au solicitat fonduri suplimentare pentru evitarea neîndeplinirii obiectivelor asumate în contractele semnate şi rezilierii acestora din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii. Cele 8 state semnatare cer sprijinul CE pentru extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG Move, cu scopul finalizării reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate aflate în curs de implementare sau planificate.
Cele 8 state semnatare cer sprijinul CE pentru extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG Move, cu scopul finalizării reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate aflate în curs de implementare sau planificate.
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit