Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Noul Cadru strategic al Uniunii Europene privind Sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 stabilește prioritățile pentru a îmbunătăți sănătatea și securitatea lucrătorilor în următorii șapte ani și pentru a contribui la ambițiile Planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale. În acest context, finanțarea UE pentru toate statele membre, inclusiv România, ar trebui, de asemenea, să contribuie la progresul acestor obiective la nivel național, regional și local, se arată într-un răspuns elaborat de Comisia Europeană pe acest subiect.

Sănătatea și securitatea la locul de muncă sunt incluse în Obiectivul de politică 4 definit de fondurile politicii de coeziune 2021-2027.

Finanțarea poate fi utilizată pentru a sprijini „acțiunile de îmbunătățire a implementării și aplicării măsurilor de sănătate și siguranță la locul de muncă, inclusiv adaptarea mediului de lucru și a unor noi modalități de lucru pentru a face faţă la noi riscuri sau noi circumstanțe”.

Anexa D a Raportului de țară al semestrului european din 2019 abordează necesitatea României de a sprijini îmbunătățirea condițiilor de muncă, furnizarea de aranjamente de lucru flexibile, precum și de a asigura angajabilitatea persoanelor cu dizabilități și a lucrătorilor în vârstă.

Comisia se așteaptă ca România să abordeze provocările identificate în cadrul semestrului european în propunerea lor de programe operaționale pentru fondurile structurale și de investiții europene, inclusiv Fondul social european +.

Comisia Europeană a anunţat că va adopta un act adiţional pentru completarea Regulamentului Taxonomiei Climatice, care să aducă clarificări în anumite sectoare energetice faţă de care nu fuseseră făcute până acum precizări foarte clare. Este vorba în special de utilizarea gazului natural și a tehnologiilor conexe, ca activitate tranzitorie spre neutralitatea climatică, în măsura în care acestea se încadrează în limitele articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul UE privind taxonomia. De asemenea, Comisia va lua în considerare elaborarea unei legislații pentru recunoașterea și sprijinirea finanțării anumitor activități economice, în primul rând în sectorul energetic, inclusiv al gazului, care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod care susține tranziția către neutralitatea climei, în concordanță cu Acordul Verde European. Acest lucru vine în continuarea concluziilor Consiliului European, din 11-12 decembrie 2020, care recunosc rolul tehnologiilor de tranziție, cum ar fi gazele naturale.

Criteriile de examinare tehnică din Legea delegată a taxonomiei UE2 privind climatul pentru activitățile de bioenergie sunt în concordanță cu cadrul cuprinzător de durabilitate stabilit în Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Criteriile ar trebui să fie însă completate şi revizuite, pentru a ține seama, pe lângă considerentele de mediu, şi de cele economice.