Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Pe 16 noiembrie, Comisia Europeană a decis să trimită Polonia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru impunerea unor cerințe restrictive societăților implicate în comerțul transfrontalier cu gaze naturale în temeiul legislației naționale privind depozitarea gazelor naturale.

Legea poloneză privind stocurile impune importatorilor și comercianților de gaze naturale stocate în afara Poloniei prevede ca aceştia să se asigure că pot livra în orice moment stocul total obligatoriu de gaze naturale către rețeaua națională de transport sau de distribuție și să rezerve capacități ferme de transport în Polonia, în cazul în care ar putea fi necesare. Legislația națională nu permite comercializarea capacității rezervate pe piața secundară, chiar dacă aceasta nu este utilizată. Legea exclude, de asemenea, aplicarea principiului „use it or lose it”. Furnizorii de gaze care utilizează instalații de depozitare în Polonia nu sunt supuși acelorași cerințe.

Cerințele impuse importatorilor și comercianților care stochează gaze naturale în afara Poloniei nu par să fie conforme cu Regulamentul (UE) 2017/1938 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Aceasta impune sarcini suplimentare pentru participanții de pe piață care depozitează gaze în afara Poloniei, riscă să denatureze concurența, împiedică funcționarea pieței interne și riscă să pună în pericol securitatea aprovizionării cu gaze naturale, întrucât legislația națională crește riscul de congestionare a punctelor de interconectare.

Decizia de astăzi este ultima etapă a unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar inițiate de Comisie în 2018, pe baza propriei investigații și a mai multor plângeri din partea operatorilor de pe piață. În 2019, Comisia a emis un aviz motivat. În aprilie 2022, Polonia a publicat un proiect de act de modificare a legii sale privind stocurile pentru a modifica obligația existentă de stocare a gazelor. Cu toate acestea, până în prezent, actul de modificare nu a fost încă prezentat spre adoptare de către Parlamentul național, iar autoritățile poloneze nu au comunicat niciun calendar actualizat pentru adoptarea acestuia.

În ciuda schimburilor regulate, Polonia nu a remediat încă situația. Deoarece funcționarea pieței de depozitare a gazelor naturale în cadrul Uniunii și normele nediscriminatorii privind condițiile de acces la sistemele de transport al gazelor naturale sunt esențiale pentru a asigura securitatea aprovizionării și pentru a stabiliza prețurile la energie, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.

Regulamentul UE privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale stabilește cerințe care trebuie respectate de toate statele membre pentru a preveni eventualele întreruperi ale aprovizionării în UE și pentru a reacționa la acestea într-un spirit de solidaritate. Pentru a se asigura că statele membre pot beneficia de aprovizionarea de la vecini în cazul unei crize de aprovizionare cu gaze, regulamentul prevede măsuri special concepute pentru a garanta o aprovizionare continuă și pentru a atenua impactul unei situații de urgență. Deși sunt posibile obligații de securitate a aprovizionării care depășesc standardele definite în Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, acestea sunt supuse respectării unor condiții stricte, cum ar fi proporționalitatea, nediscriminarea și faptul că nu denaturează în mod nejustificat concurența și nu împiedică funcționarea pieței interne.

Pe 21 noiembrie, Comisia a evaluat pozitiv planul modificat de redresare și reziliență al României, care include un capitol REPowerEU. Planul are în prezent o valoare de 28,5 miliarde EUR (14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi) și cuprinde 66 de reforme și 111 investiții.

Capitolul REPowerEU al României constă în două reforme noi și șapte investiții pentru a îndeplini obiectivele planului REPowerEU de a face Europa independentă de combustibilii fosili ruși cu mult înainte de 2030. Aceste măsuri se concentrează pe accelerarea generării de energie verde, pe promovarea eficienței energetice în clădiri și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

România a modificat 56 de măsuri. Modificările aduse planului inițial al României se bazează pe necesitatea de a lua în considerare:

1. Circumstanțe obiective care împiedică îndeplinirea anumitor măsuri conform planificării inițiale, inclusiv din cauza inflației ridicate înregistrate în 2022 și 2023 și a întreruperilor lanțului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; și
2. Revizuirea în scădere a alocării sale maxime de granturi din cadrul RRF, de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire este rezultatul actualizării din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor RRF și reflectă rezultatele economice relativ mai bune ale României în 2020 și 2021 decât cele prevăzute inițial.
3. România a solicitat să își transfere partea sa din Rezerva de ajustare la Brexit (BAR) în plan, în conformitate cu Regulamentul REPowerEU. Aceste fonduri, adăugate la alocarea de granturi din partea României în cadrul RRF și REPowerEU (care se ridică la 12,1 miliarde EUR și, respectiv, 1,4 miliarde EUR) și la împrumuturile sale din cadrul RRF (14,9 miliarde EUR), fac ca planul modificat să aibă o valoare de 28,5 miliarde EUR.

Un impuls suplimentar pentru tranziția ecologică a României  

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția ecologică, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice.

Noile măsuri incluse în capitolul REPowerEU reprezintă un progres semnificativ în eforturile României în ceea ce privește tranziția ecologică. Capitolul REPowerEU include două noi reforme. Una dintre reforme introduce un cadru juridic pentru utilizarea proprietăților neproductive sau degradate ale statului pentru producția de energie verde. O altă reformă instituie ghișee unice pentru a oferi servicii de consultanță pentru renovarea eficienței energetice și producția de energie din surse regenerabile pentru prosumatori. Cele șapte investiții din capitolul REPowerEU vizează accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă, a ritmului renovărilor în materie de eficiență energetică și a recalificării forței de muncă în vederea dobândirii de competențe ecologice.

Consolidarea pregătirii digitale și a rezilienței sociale a României 

Planul revizuit al României continuă să contribuie în mod semnificativ la tranziția digitală și alocă 21,8 % (față de 20,5 % în planul inițial) pentru a sprijini tranziția digitală a țării. Aceasta include dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu.

Capitolul REPowerEU acoperă o reformă și două subinvestiții legate de digitalizarea autorităților publice, oferind noi soluții și echipamente digitale. Acestea vizează optimizarea rețelei de comunicații, crearea unui centru de date și limitarea riscului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii operatorului sistemului de transport al energiei electrice.

Importanța dimensiunii sociale a planului modificat a crescut, de asemenea,. Pe lângă reformele și investițiile transformatoare din planul inițial, noile măsuri includ sisteme de vouchere pentru a accelera implementarea energiei regenerabile și pentru a îmbunătăți eficiența energetică a gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile, formarea competențelor în domeniul energiei verzi și accelerarea producției de energie verde.

Etapele următoare

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. Aprobarea de către Consiliu va permite României să primească 288 de milioane EUR în cadrul prefinanțării fondurilor REPowerEU.

În cadrul RRF, România a primit până în prezent 9,06 miliarde de euro, 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în decembrie 2021, reprezentând 13% din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în ianuarie 2022, reprezentând 13% din alocarea împrumutului, o primă plată de 2,6 miliarde de euro în octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde de euro în septembrie 2023. Comisia va autoriza plățile ulterioare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor stabilite în planul revizuit de redresare și de reziliență al României, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.