Comisia Europeana Archives - Pagina 2 din 76

Asociațiile economice solicită Comisiei Europene o strategie pro-competitivitate, cu taxe mai mici, energie accesibilă și birocrație redusă

Principalele organizații economice din Germania — BDA (Confederația Patronatelor), BDI (Federația Industriei Germane), DIHK (Camera de Comerț și Industrie) și ZDH (Confederația Meșteșugarilor Germani) — au transmis un apel comun președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând o politică economică europeană mai favorabilă investițiilor și inovării.

Într-o declarație comună publicată la Berlin, în contextul unei întâlniri la nivel înalt cu von der Leyen, organizațiile au avertizat că „competitivitatea multor locații investiționale din Uniunea Europeană este în pericol”, subliniind că economia europeană se află sub o presiune tot mai mare în competiția globală cu SUA și Asia.

Energie scumpă, deficit de forță de muncă și birocrație excesivă

Cele patru asociații indică trei probleme structurale majore:

Prețurile ridicate ale energiei, care afectează competitivitatea industriei europene;
Deficitul de personal calificat, care frânează producția și inovația;
Birocrația excesivă și obligațiile administrative, care consumă resursele companiilor și descurajează investițiile.

„Reglementările complexe și obligațiile excesive de raportare nu trebuie să paralizeze capacitatea de inovare și investiții a companiilor noastre”, se arată în document.

Asociațiile cer o „agendă pentru competitivitate” la nivelul Uniunii Europene, axată pe reducerea birocrației, simplificarea reglementărilor și stimularea investițiilor private. În plus, solicită ca Pactul pentru o Industrie Curată (Clean Industrial Deal) — propus de Comisie — să asigure energie accesibilă și stabilă, chiar și pe fondul creșterii cererii industriale.

Nevoia unei piețe interne funcționale și a mobilității forței de muncă

Documentul subliniază și importanța consolidării pieței interne europene, prin eliminarea barierelor comerciale și administrative dintre statele membre, precum și facilitarea mobilității forței de muncă calificate între țările UE.
Lipsa integrării reale a pieței unice, arată asociațiile, duce la fragmentarea investițiilor și la costuri suplimentare pentru companii.

Promisiuni de reduceri fiscale și simplificare legislativă

Președinta Comisiei Europene a recunoscut preocupările mediului de afaceri și a afirmat că „lupta pentru competitivitatea Europei este decisivă”. Ea a subliniat că Bruxellesul a pus deja competitivitatea în centrul agendei europene, menționând printre priorități:

reducerea birocrației și a sarcinilor administrative,
asigurarea energiei la prețuri competitive,
consolidarea pieței interne,
semnarea de noi acorduri comerciale,
susținerea IMM-urilor prin măsuri de simplificare fiscală și administrativă.

Von der Leyen a precizat că Comisia analizează legislația europeană în colaborare cu asociațiile și companiile din diferite sectoare, pentru a identifica actele normative care pot fi simplificate sau eliminate.

Declarația comună a celor patru mari asociații economice germane arată o îngrijorare tot mai mare privind pierderea competitivității europene, în special în raport cu SUA, unde prețurile la energie sunt mai scăzute, iar stimulentele fiscale pentru industrie sunt mai consistente.
Pentru mediul de afaceri german, succesul Europei depinde acum de capacitatea Comisiei de a implementa rapid o strategie coerentă care să reducă povara birocratică, să asigure energie accesibilă și să sprijine investițiile în inovație și competențe.

Uniunea Europeană a stabilit ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în anul 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. Cu toate acestea, procesul decizional privind adoptarea acestui nou scop climatic cunoaște întârzieri, din cauza divergențelor între statele membre și a disputelor politice interne.

Divergențe între Germania și Franța

Potrivit agenției dpa, ministrul german al mediului, Carsten Schneider (SPD), intenționa inițial să promoveze o aprobare rapidă a obiectivului la reuniunea miniștrilor mediului din UE. Totuși, negocierile au fost complicate de poziția Franței, care a ridicat obiecții referitoare la modalitățile concrete de implementare și la costurile asociate tranziției energetice. Această lipsă de consens a împiedicat adoptarea unui calendar clar.

Cancelarul Friedrich Merz (CDU) a ținut să precizeze că Germania rămâne fidelă obiectivelor climatice asumate atât la nivel național, cât și în cadrul angajamentelor europene, iar ținta pentru 2040 este aliniată planurilor climatice ale guvernului federal. În același timp, rămâne deschisă întrebarea legată de ritmul și momentul în care Berlinul va susține formal noul obiectiv.

Unde se decide obiectivul: miniștri vs. lideri de stat

O miză importantă este și forumul în care se ia decizia finală. Dacă aceasta rămâne în sarcina Consiliului Miniștrilor Mediului, atunci este suficientă o majoritate calificată pentru adoptare. Dacă, însă, subiectul este ridicat la nivelul summitului șefilor de stat și de guvern, unanimitatea devine obligatorie. Într-un asemenea scenariu, țări sceptice sau reticente, precum Franța ori Polonia, și-ar putea exprima mai ferm opoziția, riscând să blocheze obiectivul.

Potrivit Ministerului Mediului de la Berlin, președinția daneză a Consiliului UE a stabilit că summitul informal din 1 octombrie ar putea oferi un cadru pentru o discuție politică la nivel înalt. Decizia finală ar urma să fie confirmată ulterior de miniștrii mediului și de Parlamentul European.

Întârzierea deciziei are implicații asupra credibilității Uniunii Europene în plan internațional. Bruxelles-ul trebuie să transmită obiectivul climatic pentru 2040 către Națiunile Unite cel târziu pe 24 septembrie, pentru a fi inclus ca parte a contribuției oficiale la conferința ONU privind clima, programată în noiembrie în Brazilia. O lipsă de decizie clară până la acest termen ar slăbi poziția UE în negocierile climatice globale și ar putea afecta capacitatea blocului comunitar de a-și menține rolul de lider în combaterea schimbărilor climatice.

Critici și presiuni din partea ecologiștilor

Europarlamentarul ecologist Michael Bloss a criticat amânarea, afirmând că lipsa unor angajamente ferme din partea țărilor industrializate riscă să blocheze negocierile cu statele din Sudul global, care nu vor accepta noi obligații în lipsa unor exemple concrete din partea Europei. El l-a acuzat pe cancelarul Merz că subminează politica climatică europeană, descriindu-i atitudinea ca pe „un atac frontal asupra protecției climei”.

Deși obiectivul climatic de reducere cu 90% a emisiilor până în 2040 este văzut ca o etapă esențială pentru ca UE să își respecte angajamentele din Acordul de la Paris și să atingă neutralitatea climatică până în 2050, drumul către o adoptare formală rămâne complicat. Diferențele de viziune dintre statele membre și jocurile politice interne pot duce la noi întârzieri, într-un moment în care presiunea internațională asupra Europei de a rămâne lider în tranziția verde este mai mare ca oricând.