Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

ACEA cere Comisiei Europene ținte de emisii mai realiste pentru 2030–2035, pe fondul scăderii cererii și al dificultăților din industria auto

Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru revizuirea interdicției privind vânzarea mașinilor noi cu motoare termice, care ar trebui să intre în vigoare în 2035.

Pe 10 octombrie 2025, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a transmis Comisiei Europene o propunere oficială de reevaluare a obiectivelor de emisii, solicitând ca țintele pentru 2030 și 2035 să fie relaxate și adaptate la realitățile economice actuale.

Industria auto consideră țintele „nerealiste”

Potrivit ACEA, scenariul actual de electrificare completă a pieței auto europene este dificil de atins. Estimările independente arată că, în 2035, vehiculele 100% electrice vor reprezenta doar 63% din vânzările noi, semnificativ sub pragul de 100% impus de regulamentul UE.

„Chiar și după investiții de sute de miliarde de euro, infrastructura de încărcare, puterea de cumpărare și costurile de producție rămân bariere majore”, se arată în analiza ACEA.

Asociația solicită menținerea posibilității de vânzare a vehiculelor hibride și a celor alimentate cu combustibili sintetici (e-fuels) și după 2035, ca măsură de tranziție realistă.

Presiuni politice crescânde în Germania și Italia

Criza din industria auto germană — care a dus la peste 50.000 de locuri de muncă pierdute într-un singur an — amplifică tensiunile între guvernul federal și Bruxelles.
O parte a coaliției germane cere reevaluarea interdicției, argumentând că accelerarea forțată a electrificării riscă să afecteze competitivitatea producătorilor locali.

În contrast, Italia a introdus în octombrie un program extins de subvenții pentru vehicule electrice. Cel mai ieftin model disponibil, Dacia Spring, ajunge să coste doar 3.900 de euro pentru persoanele cu venituri mici, datorită cumului de stimulente guvernamentale. Roma încearcă astfel să încurajeze achizițiile și să reducă decalajul față de piețele vest-europene.

În același timp, Statele Unite au eliminat creditul fiscal federal de până la 7.500 USD pentru vehiculele electrice noi (și 4.000 USD pentru cele second-hand), măsură care afectează exportatorii europeni și echilibrul global al competiției tehnologice.

Producătorii își revizuiesc planurile de electrificare

Industria auto globală traversează o fază de reechilibrare a investițiilor.
Mai mulți producători și-au suspendat modelele electrice neprofitabile, în special în SUA:

• RAM a anulat lansarea pickup-ului electric,
• Tesla a redus producția Cybertruck,
• Ford și General Motors au limitat extinderea gamei de vehicule electrice,
• iar în Europa, Porsche a redus gama de modele planificate anterior.

Constructorii acuză marjele insuficiente, cererea slabă și costurile ridicate ale materiilor prime pentru baterii, care fac dificilă menținerea rentabilității în segmentul EV.

Polonia – o excepție în peisajul european

În timp ce marile piețe vest-europene încetinesc, Polonia înregistrează o creștere accelerată a electromobilității. Potrivit Asociației Poloneze a Industriei Auto (PZPM), în septembrie 2025 au fost înmatriculate 4.452 de autoturisme electrice, de aproape trei ori mai multe decât în urmă cu un an. Cota de piață a vehiculelor electrice a ajuns la 8,9%, față de 2,5% în ianuarie.

Creșterea este atribuită programului guvernamental de subvenții „NaszEauto” și extinderii gamei de modele accesibile. Președintele PZPM estimează că 2025 se va încheia cu peste 30.000 de mașini electrice și 25.000 de hibride plug-in nou înmatriculate.

Polonia începe să recupereze decalajul față de media UE

La nivel european, vehiculele electrice pe baterii reprezintă 15,8% din noile înmatriculări (date ACEA – august 2025). Conform Asociației Poloneze pentru Noua Mobilitate (PSNM), Polonia ar putea atinge acest nivel în mai puțin de patru ani.

Proiecțiile arată că, până în 2030, vor fi înmatriculate anual aproximativ 197.000 de vehicule electrice și comerciale ușoare, iar parcul auto electric ar putea depăși 700.000 de unități.

„În 2029 vom fi la nivelul actual al Germaniei sau Franței, dar nu vom ajunge la liderii europeni, precum Danemarca, înainte de 2035”, estimează Jan Wiśniewski, director PSNM.

Programul „NaszEauto” se apropie de final

Programul actual de subvenții expiră în 2026, iar PSNM avertizează că vânzările ar putea scădea temporar după această dată. Totuși, diferența de preț dintre vehiculele electrice și cele termice scade constant – în prima jumătate a lui 2025 era de doar 20%, față de 39% în 2024.

Extinderea programului și includerea companiilor private printre beneficiari ar putea accelera suplimentar piața. În prezent, subvențiile sunt disponibile doar pentru ONG-uri, instituții publice, școli și centre medicale.

Revizuirea planificată a interdicției UE pentru mașinile cu motoare termice reflectă dilema actuală a tranziției verzi: între ambițiile climatice și realitatea economică.
În timp ce Polonia și alte piețe emergente accelerează electrificarea datorită sprijinului public, industria europeană auto solicită flexibilitate și predictibilitate, temându-se că o aplicare rigidă a termenului 2035 ar putea provoca pierderi masive de locuri de muncă și dezechilibre industriale.

Comisia Europeană urmează să prezinte, până la sfârșitul anului 2025, un raport de evaluare privind fezabilitatea actualelor obiective de emisii — un document care ar putea redefini traiectoria tranziției energetice a sectorului auto european.

Asociațiile economice solicită Comisiei Europene o strategie pro-competitivitate, cu taxe mai mici, energie accesibilă și birocrație redusă

Principalele organizații economice din Germania — BDA (Confederația Patronatelor), BDI (Federația Industriei Germane), DIHK (Camera de Comerț și Industrie) și ZDH (Confederația Meșteșugarilor Germani) — au transmis un apel comun președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând o politică economică europeană mai favorabilă investițiilor și inovării.

Într-o declarație comună publicată la Berlin, în contextul unei întâlniri la nivel înalt cu von der Leyen, organizațiile au avertizat că „competitivitatea multor locații investiționale din Uniunea Europeană este în pericol”, subliniind că economia europeană se află sub o presiune tot mai mare în competiția globală cu SUA și Asia.

Energie scumpă, deficit de forță de muncă și birocrație excesivă

Cele patru asociații indică trei probleme structurale majore:

1. Prețurile ridicate ale energiei, care afectează competitivitatea industriei europene;
2. Deficitul de personal calificat, care frânează producția și inovația;
3. Birocrația excesivă și obligațiile administrative, care consumă resursele companiilor și descurajează investițiile.

„Reglementările complexe și obligațiile excesive de raportare nu trebuie să paralizeze capacitatea de inovare și investiții a companiilor noastre”, se arată în document.

Asociațiile cer o „agendă pentru competitivitate” la nivelul Uniunii Europene, axată pe reducerea birocrației, simplificarea reglementărilor și stimularea investițiilor private. În plus, solicită ca Pactul pentru o Industrie Curată (Clean Industrial Deal) — propus de Comisie — să asigure energie accesibilă și stabilă, chiar și pe fondul creșterii cererii industriale.

Nevoia unei piețe interne funcționale și a mobilității forței de muncă

Documentul subliniază și importanța consolidării pieței interne europene, prin eliminarea barierelor comerciale și administrative dintre statele membre, precum și facilitarea mobilității forței de muncă calificate între țările UE.
Lipsa integrării reale a pieței unice, arată asociațiile, duce la fragmentarea investițiilor și la costuri suplimentare pentru companii.

Promisiuni de reduceri fiscale și simplificare legislativă

Președinta Comisiei Europene a recunoscut preocupările mediului de afaceri și a afirmat că „lupta pentru competitivitatea Europei este decisivă”. Ea a subliniat că Bruxellesul a pus deja competitivitatea în centrul agendei europene, menționând printre priorități:

• reducerea birocrației și a sarcinilor administrative,
• asigurarea energiei la prețuri competitive,
• consolidarea pieței interne,
• semnarea de noi acorduri comerciale,
• susținerea IMM-urilor prin măsuri de simplificare fiscală și administrativă.

Von der Leyen a precizat că Comisia analizează legislația europeană în colaborare cu asociațiile și companiile din diferite sectoare, pentru a identifica actele normative care pot fi simplificate sau eliminate.

Declarația comună a celor patru mari asociații economice germane arată o îngrijorare tot mai mare privind pierderea competitivității europene, în special în raport cu SUA, unde prețurile la energie sunt mai scăzute, iar stimulentele fiscale pentru industrie sunt mai consistente.
Pentru mediul de afaceri german, succesul Europei depinde acum de capacitatea Comisiei de a implementa rapid o strategie coerentă care să reducă povara birocratică, să asigure energie accesibilă și să sprijine investițiile în inovație și competențe.