Propusa preluarea de către Hyundai Heavy Industries a rivalei Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co Ltd, pentru a crea cel mai mare constructor mondial de nave, a fost respinsă recent de Comisia Europeană, din cauza temerilor că tranzacția ar afecta concurenţa.
În 2019, Hyundai a anunţat acordul cu Daewoo, parţial pentru a face faţă problemelor legate de supracapacitate în sectorul construcţiilor de nave. Compania sud-coreeană, care a solicitat în noiembrie 2019 aprobarea UE pentru această tranzacţie, a informat săptămâna trecută că ar putea contesta decizia Executivului comunitar şi a criticat faptul că CE s-a concentrat pe cotele de piaţă, potrivit Reuters.
Ministerul Industriei de la Seul şi-a exprimat regretul privind decizia UE privind tranzacţia, care deja a fost aprobată de China, Singapore şi Kazahstan.
Comisia Europeană consideră că tranzacția va duce la crearea celui mai mare constructor mondial de nave, cu o cotă combinată de piaţă de cel puţin 60%, ceea ce ar lăsa puţine alternative de furnizare pentru clienţi. Tranzacţia ar reduce concurenţa pe piaţa globală a construcţiilor de nave mari care transportă gaze naturale lichefiate (LNG), apreciază Executivului comunitar, care critică firmele pentru că nu au făcut o ofertă oficială pentru remedierea temerilor privind concurenţa.
Cererea de nave mari pentru transportul LNG nu a fost afectată de pandemie iar perspectivele viitoare privind cererea sunt încurajatoare, susţine CE.
„Ţinând cont că nu au fost prezentate soluţii pentru rezolvarea temerilor privind concurenţa, fuziunea ar duce la mai puţini furnizori şi la preţuri mai ridicate pentru navele mari care transportă gaze naturale lichefiate. De aceea am respins fuziunea“, a declarat Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurenţă, potrivit sursei citate de Agerpres.
Este primul vot împotriva unei fuziuni al CE de la blocarea planului Thyssenkrupp şi Tata Steel de formare a unei societăţi mixte în 2019, din cauza temerilor că tranzacţia ar afecta concurenţa şi ar duce la majorarea preţurilor.
O delegație a asociației olandeze de transport și logistică TLN a vizitat de curând la Bruxelles Comisia Europeană și în cadrul unei discuții cu membrii cabinetului și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu unele consecințe practice negative ale introducerii Pachetului Mobilitate dacă acesta nu se va aplica peste tot la fel.
Astfel, obligația ca vehiculele să revină periodic în țara de înmatriculare va duce la o pierdere de capacitate, deci presiunea asupra lanțurilor logistice va crește și mai mult decât în prezent, cu perturbări majore pe piața de transport, care se confruntă deja cu suficiente probleme din cauza pandemiei.
Comisia împărtășește aceste îngrijorări, înțelege că măsura are un impact semnificativ asupra operațiunilor de transport și subliniază că măsura este și împotriva țintelor legate de sustenabilitate, câtă vreme tot mai multe camioane vor circula fără încărcătură spre țara de origine. Totuși, Comisia informează că, în ciuda acestor îngrijorări, amânarea aplicării Pachetului Mobilitate nu este posibilă, deoarece ar necesita o ajustare a legislației, ceea ce, chiar și în procedură de urgență, nu se poate face mai devreme de 21 februarie. În plus, și Consiliul European și Parlamentul încă au o majoritate care este favorabilă Pachetului Mobilitate.
Mai multe țări est-europene nu sunt de acord cu măsura întoarcerii camioanelor acasă după opt săptămâni și au împotriva ei o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Și, deși este dificil să se știe cu siguranță dinainte ce decizie se va lua, diverse surse confirmă, așa cum arată TLN, faptul că hotărârea pronunțată în acest caz va avea probabil consecințe majore și poate duce chiar la anularea măsurii, mai ales din cauză că obligația contravine unei serii de principii și ambiții fundamentale importante ale UE, cum ar fi libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalurilor și obiectivele de reducere a emisiilor de CO2. Până când se va pronunța Curtea însă, la final de 2022 sau la început de 2023, transportatorii vor trebui să respecte obligațiile din Pachet începând cu 21 februarie 2022.
Membrii TLN și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu lipsa de claritate în ceea ce privește noile reguli referitoare la cabotaj. De exemplu, încă nu se știe când se poate vorbi de cabotaj în cazul unei operațiuni pre- sau post-transport din cadrul unui transport combinat și când începe și se termină perioada de „cooling-off“. În plus, faptul că statele membre pot introduce reguli și mai stricte privind operațiunile pre- și post-transport conduce la un mozaic de măsuri diferite, în timp ce Pachetul, dimpotrivă, ar trebui să ducă la uniformitate. Și de această dată membrii cabinetului au declarat că înțeleg punctul de vedere ale TLN.
Nu în ultimul rând, s-a discutat despre complexitatea noii Directive a Detașării. Antreprenorii subliniază faptul că multe lucruri sunt încă neclare și că povara administrativă o face imposibil de pus în practică. În plus, nu toate statele membre UE sunt pregătite să o aplice. CE a răspuns și aici cu înțelegere și a arătat că vor apărea noi informați în scurt timp. De asemenea, se oferă training cu privire la utilizarea portalului IMI, sistemul în care este urmărită detașarea.
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit