Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de până la 6,9 miliarde de euro din partea a șapte state membre pentru cel de-al treilea proiect important de interes european comun în lanțul valoric al hidrogenului. Printre acestea se numără Hamburg Green Hydrogen Hub (HGHH), pe care Hamburger Energiewerke GmbH îl implementează împreună cu Luxcara pe amplasamentul Moorburg din portul Hamburg pentru a construi un electrolizator – precum și Hamburg Hydrogen Industrial Network (HH-WIN), planificat de Gasnetz Hamburg GmbH, pentru a construi primii 40 km ai unei rețele de hidrogen.
Comisia a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, un al treilea proiect important de interes european comun (“IPCEI”) pentru a sprijini infrastructura de hidrogen. Se așteaptă ca acest IPCEI să stimuleze aprovizionarea cu hidrogen din surse regenerabile, reducând astfel dependența de gazele naturale și contribuind la realizarea obiectivelor din cadrul programului european “Green Deal” și al planului REPowerEU.
Proiectul, denumit “IPCEI Hy2Infra”, a fost pregătit și notificat în comun de șapte state membre: Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia și Slovacia.
Statele membre vor furniza până la 6,9 miliarde de euro sub formă de finanțare publică, care se așteaptă să deblocheze investiții private în valoare de 5,4 miliarde de euro. În cadrul acestei IPCEI, 32 de întreprinderi cu activități în unul sau mai multe state membre, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (“IMM-uri”), vor participa la 33 de proiecte.
IPCEI Hy2Infra va acoperi o mare parte a lanțului valoric al hidrogenului prin sprijinirea:
De asemenea, participanții vor colabora în ceea ce privește interoperabilitatea și standardele comune pentru a preveni barierele și a facilita integrarea viitoare a pieței. IPCEI va sprijini apariția treptată a unei infrastructuri a hidrogenului la nivelul UE, pornind de la diferite grupuri regionale.
Se așteaptă ca mai multe proiecte să fie puse în aplicare în viitorul apropiat, urmând ca diverse electrolizoare de mari dimensiuni să fie operaționale între 2026 și 2028, iar conductele între 2027 și 2029, în funcție de zona geografică. Finalizarea globală a proiectelor este planificată pentru 2029, cu termene care variază în funcție de proiecte și companii.
IPCEI Hy2Infra completează prima și a doua IPCEI în ceea ce privește lanțul valoric al hidrogenului. Pe 15 iulie 2022, Comisia a aprobat IPCEI “Hy2Tech”, care se concentrează pe dezvoltarea de tehnologii pe bază de hidrogen pentru utilizatorii finali. IPCEI “Hy2Use” a fost aprobată pe 21 septembrie 2022 și se axează pe aplicațiile hidrogenului în sectorul industrial. Hy2Infra se referă la investițiile în infrastructură, care nu sunt acoperite de primele două IPCEI.
Evaluarea Comisiei
Comisia a evaluat proiectul propus în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, mai exact cu Comunicarea sa privind proiectele importante de interes european comun.
În cazul în care inițiativele private care sprijină inovarea revoluționară și construcția de infrastructuri la scară largă de mare importanță la nivelul UE nu se materializează din cauza riscurilor semnificative pe care le implică astfel de proiecte, normele IPCEI permit statelor membre să acopere în comun această lipsă pentru a depăși aceste eșecuri ale pieței. În același timp, normele garantează că economia UE în ansamblu beneficiază de pe urma investițiilor și limitează potențialele denaturări ale concurenței.
Comisia a constatat că IPCEI Hy2Infra îndeplinește condițiile necesare stabilite în comunicarea sa. În special, Comisia a concluzionat că:
Proiectul contribuie la un obiectiv comun prin sprijinirea implementării infrastructurii de hidrogen, importantă pentru atingerea obiectivelor inițiativelor politice cheie ale UE, cum ar fi Green Deal european, Planul REPowerEU și Strategia UE privind hidrogenul.
Toate cele 33 de proiecte incluse în IPCEI sunt extrem de ambițioase, deoarece vizează dezvoltarea unor infrastructuri care depășesc ceea ce oferă piața în prezent. Acestea vor pune bazele unei rețele de hidrogen integrate și deschise, accesibile în condiții nediscriminatorii, și vor permite accelerarea pe piață a aprovizionării cu hidrogen din surse regenerabile în Europa Acest lucru va permite decarbonizarea sectoarelor economice care depind de hidrogen pentru a-și reduce emisiile de carbon. IPCEI implică, de asemenea, riscuri financiare semnificative. Prin urmare, este necesar un sprijin public pentru a oferi stimulente întreprinderilor pentru realizarea investițiilor.
Ajutorul acordat întreprinderilor individuale este limitat la ceea ce este necesar și proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În special, Comisia a verificat dacă valoarea totală maximă planificată a ajutoarelor este în concordanță cu costurile eligibile ale proiectelor și cu deficitele de finanțare ale acestora. În plus, în cazul în care proiectele acoperite de IPCEI se dovedesc a fi foarte reușite, generând venituri nete suplimentare, întreprinderile vor returna o parte din ajutor statului membru respectiv (mecanism de recuperare).
Cunoștințele tehnice și experiența dobândită în timpul construcției și în primii ani de funcționare a proiectelor vor fi împărtășite pe scară largă de către companiile participante prin intermediul unor publicații, conferințe și recomandări comune pentru dezvoltarea de reguli operaționale și standarde tehnice. Ca urmare, vor fi generate efecte pozitive de propagare în întreaga Europă, dincolo de companiile și statele membre care fac parte din IPCEI.
Pe această bază, Comisia a concluzionat că proiectul este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.
Finanțare, beneficiari și sume
IPCEI va implica 33 de proiecte realizate de 32 de întreprinderi, inclusiv cinci IMM-uri. Companiile participante vor coopera îndeaproape între ele prin intermediul a numeroase colaborări, precum și cu parteneri externi, cum ar fi operatorii de sisteme de transport, potențiali operatori, universități, organizații de cercetare și furnizori de echipamente din întreaga Europă, inclusiv IMM-uri.
Mai multe state membre (Franța, Germania, Polonia și Portugalia) au inclus participarea lor la IPCEI Hy2Infra în planurile lor de redresare și reziliență și, astfel, pot finanța parțial unele dintre proiectele lor prin intermediul mecanismului de redresare și reziliență.
Mai multe informații cu privire la valoarea ajutorului acordat participanților individuali vor fi disponibile în versiunea publică a deciziei Comisiei, după ce Comisia va conveni cu statele membre și cu părțile terțe cu privire la orice secrete comerciale confidențiale care trebuie eliminate.
O declarație a vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager privind aprobarea acestei IPCEI este disponibilă aici. Aprobarea de către Comisie a acestei IPCEI face parte din eforturile mai ample ale Comisiei de a sprijini dezvoltarea unei industrii europene inovatoare și durabile a hidrogenului.
La 18 mai 2022, Comisia a publicat planul REPowerEU, care stabilește o serie de măsuri pentru a reduce rapid dependența UE de combustibilii fosili ruși prin accelerarea tranziției către o energie curată, inclusiv un accelerator pentru hidrogen. Planul stabilește un obiectiv de 10 milioane de tone de producție internă de hidrogen din surse regenerabile și 10 milioane de tone de importuri până în 2030, pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele și petrolul în industriile și sectoarele de transport greu de decarbonizat La 8 decembrie 2023, Parlamentul European și Consiliul au convenit provizoriu asupra unor norme actualizate ale UE pentru a crea o piață a hidrogenului care va avea o contribuție esențială la eforturile UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. În iulie 2020, Comisia a publicat Strategia UE privind hidrogenul și a lansat Alianța europeană a hidrogenului curat, care reunește comunitatea europeană a hidrogenului (industrie, societate civilă, autorități publice). Împreună cu prioritățile de politică stabilite în cadrul Strategiei europene pentru un mediu verde, în special în ceea ce privește durabilitatea mediului, precum și tranziția sectoarelor industriei și transporturilor către neutralitatea climatică, aceste inițiative au jucat un rol important pentru obiectivele IPCEI Hy2Infra și au facilitat crearea de parteneriate.
Decizia de astăzi se referă la cel de-al optulea IPCEI integrat aprobat în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Aceasta este aprobată pe baza Comunicării privind ajutoarele de stat IPCEI 2021, care stabilește criteriile în temeiul cărora mai multe state membre pot sprijini proiecte transnaționale de importanță strategică pentru UE în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Comunicarea urmărește să încurajeze statele membre să sprijine proiecte extrem de inovatoare care contribuie în mod clar la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă și la competitivitate sau să sprijine construcția de infrastructuri ambițioase, cu condiția ca proiectele care beneficiază de această finanțare să fie extrem de inovatoare, să aibă relevanță europeană și să nu acopere producția de masă sau activitățile comerciale sau – în cazul infrastructurilor – ca proiectele să fie ambițioase, să aibă o dimensiune transfrontalieră și să asigure un acces deschis. Comunicarea solicită, de asemenea, angajamente extinse de propagare, cum ar fi diseminarea de noi cunoștințe în întreaga UE, precum și o evaluare detaliată a concurenței pentru a minimiza orice denaturare nejustificată a pieței interne.
Comunicarea privind IPCEI completează alte norme privind ajutoarele de stat, cum ar fi Orientările privind ajutoarele pentru climă, energie și mediu, Regulamentul general de exceptare pe categorii și Cadrul pentru cercetare, dezvoltare și inovare (C&D&I), care permit sprijinirea proiectelor inovatoare, asigurând în același timp limitarea potențialelor denaturări ale concurenței. Ca parte a unui efort de a sprijini o concepere transparentă, incluzivă și mai rapidă a IPCEI, Comisia a publicat, pe 17 mai 2023, un Cod de bune practici pe site-ul internet dedicat IPCEI al DG Concurență. În plus, Comisia a înființat Forumul european comun pentru proiecte importante de interes european comun (JEF-IPCEI). Obiectivul forumului este de a identifica domeniile de interes strategic al UE pentru potențiale IPCEI viitoare și de a spori eficacitatea procesului IPCEI. JEF-IPCEI reunește experți din statele membre și din serviciile Comisiei, precum și reprezentanți ai industriei, ai mediului academic și ai altor părți interesate, dacă este cazul.
sursa foto: hafen-hamburg.de
Comisia Europeană a publicat recent o evaluare detaliată a impactului privind clima și posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de emisii net zero, recomandând o reducere netă a acestora de 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990.
De asemenea, a lansat o discuție cu părțile oficiale, urmând ca o nouă propunere legislativă să fie convenită după alegerile europene cu Parlamentul European și cu statele membre, în conformitate cu avizul Consiliului Consultativ Științific European pentru schimbările climatice (ESABCC) și cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.
Printre condițiile favorabile stabilite pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 90% sunt incluse implementarea integrală a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivității industriei europene, accentul pe o tranziție echitabilă, condiții de concurență echitabile la nivel internațional și un dialog strategic privind cadrul post-2030 cu industria și sectorul agricol. Rezultatele COP28 de la Dubai arată că și restul lumii adoptă aceeași direcție. UE, lider în acțiuni climatice internaționale, își va menține cursul, creând oportunități pentru prosperarea industriei europene în noile piețe globale ale tehnologiilor curate.
Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să poată lua decizii în acest deceniu pentru a menține UE pe drumul spre neutralitate climatică până în 2050. Acest obiectiv transmite semnale importante pentru investiții și planurile pe termen lung, reducând riscurile legate de active blocate. Planificarea anticipată poate contribui la o societate prosperă, competitivă și echitabilă, consolidând Europa ca destinație principală pentru investiții, cu locuri de muncă stabile și sigure pentru viitor.
Stabilirea obiectivului climatic pentru 2040 va întări capacitatea de rezistență a Europei și va consolida independența energetică față de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4% din PIB în 2022, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Schimbările climatice au generat costuri și un impact uman semnificativ, cu daune economice estimate la 170 de miliarde de euro în ultimii cinci ani. Evaluarea Comisiei arată că lipsa de acțiune în privința încălzirii globale ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7% până la finalul secolului, conform estimărilor.
Realizarea unei reduceri de 90% a emisiilor până în 2040 impune îndeplinirea unui număr de condiții favorabile. Primul pas constă în implementarea completă a legislației existente pentru reducerea emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Un alt element cheie este actualizarea proiectelor de planuri naționale privind energia și clima pentru monitorizarea progreselor, în timp ce Comisia va colabora strâns cu statele membre, industria și partenerii sociali pentru a facilita acțiunile necesare.
Green Deal va trebui să evolueze într-un acord de decarbonizare industrială, capitalizând punctele forte, precum energia eoliană, hidroenergia și electrolizoarele. Prioritățile includ extinderea capacității de producție în sectoarele emergente, precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură, energia solară fotovoltaică, CCU/CCS, biogazul, biometanul și economia circulară. Stabilirea unui preț al carbonului și accesul la finanțare sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor în industria europeană. Comisia va crea un grup operativ specializat pentru a dezvolta o abordare globală a tarifării și a piețelor de carbon. Mobilizarea unei combinații adecvate de investiții publice și private este crucială pentru asigurarea durabilității și competitivității economiei. O abordare europeană va fi necesară în următori ani, în materie de finanțare, în strânsă cooperare cu statele membre.
Echitatea, solidaritatea și politicile sociale rămân fundamentale în tranziția climatică. Acțiunile climatice trebuie să aducă beneficii întregii societăți, iar politicile climatice trebuie să țină seama de cei care sunt cei mai vulnerabili sau care se confruntă cu cele mai mari dificultăți de adaptare. Fondul social pentru climă și Fondul pentru o tranziție echitabilă exemplifică politici ce sprijină cetățenii, regiunile, întreprinderile și angajații. Dialogul deschis cu toate părțile interesate este crucial în realizarea tranziției curate, de aceea Comisia a inițiat deja discuții oficiale cu industria și agricultura. În luniile următoare, dezbaterile politice în Europa va oferi oportunitatea de a implica publicul în etapele și alegerile viitoare. Dialogul structurat cu partenerii sociali trebuie consolidat și concentrat pe ocuparea forței de muncă, mobilității, calitatea locurilor de muncă și investiții în recalificare și perfecționare profesională. Ritmul de decarbonizare depinde de tehnologiile cu emisii reduse și de utilizarea eficientă a resurselor într-o economie circulară.
Există preconizări că sectorul energetic va atinge decarbonizarea completă la scurt timp după 2040, bazându-se pe soluții energetice de emisii zero sau reduse, precum sursele regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică și tehnologii, precum stocarea, CSC, CCU, eliminarea carbonului, energia geotermală și hidroelectrică. Lansarea Alianței Industriale pentru Reactoare Modulare de Mici Dimensiuni are scopul de a spori competitivitatea industrială și de a construi un lanț de aprovizionare robust în UE, contribuind la reducerea dependenței de combustibilii fosili cu 80% între 2021 și 2040. Sectorul transporturilor se va decarboniza prin soluții tehnologice și prețuri la carbon, iar, cu politici și sprijin adecvat, sectorul agricol poate juca un rol important în tranziție, asigurând în același timp o producție alimentară suficientă, venituri echitabile și servicii vitale, așa cum creșterea capacității solurilor și a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Totodată, un dialog holistic cu industria alimentară ar dezvolta practicile și modelele de afaceri durabile.
UE continuă să dezvolte condițiile-cadru pentru a atrage investiții și producții, asigurând o tranziție climatică de succes alături de o competitivitate industrială consolidată, în special în domeniile tehnologiilor curate. Viitorul cadru pentru decarbonizarea industriei se va construi pe baza planului industrial european Green Deal. Investițiile publice vor fi direcționate eficient, combinând subvenții, împrumuturi, capitaluri proprii, garanții și alte forme de sprijin public. Prețurile carbonului vor continua să joace un rol cheie în stimularea investițiilor în tehnologiile curate, generând venituri pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și sprijin social pentru tranziție.
Atingerea obiectivului recomandat de reducere a emisiilor cu 90% implică atât reducerea emisiilor, cât și eliminarea carbonului. Aceasta presupune implementarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului, precum și utilizarea acestuia în industrii. Strategia UE pentru gestionarea carbonului industrial va susține dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și infrastructura de transport CO2. Captarea carbonului va fi orientată către sectoarele greu de decarbonizat, în care alternativele sunt mai puțin viabile economic. Eliminarea carbonului va deveni crucială pentru a obține emisii negative după 2050.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit