Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Potrivit unui comunicat al PwC, care a analizat cel recent studiu asupra colectarii taxei pe valoare adaugata (TVA), lansat de Comisia Europeana, neincasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde EURO in 2016 pentru bugetul Romaniei. La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde EURO, ceea ce reprezinta un deficit de incasare a TVA de 12,3%.
 

Toate cele 6 state din Europa Centrala si de Est (ECE), respectiv Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Romania, Estonia si Slovacia, s-au confruntat, in continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variaza intre 7% in Estonia si 35,88% in Romania. In celelalte state ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 in Ungaria, 14,19% in Republica Ceha, 20,80% in Polonia si 25,68% in Slovacia.
Anual, Comisia Europeana monitorizeaza deficitul de incasare a TVA (VAT Gap) inregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferenta dintre veniturile din TVA preconizate si suma colectata efectiv. In cel mai recent studiu publicat de Comisia Europeana se analizeaza situatia colectarii TVA la nivelul lui 2016.
In 2016, Romania s-a situat din nou pe ultimul loc in privinta gradului de colectare de TVA dintre toate statele membre UE cu un deficit de incasare a TVA de 35,88%. Ingrijorator este ca deficitul de incasare a taxei pe valoare adaugata a crescut in 2016 fata de nivelul inregistrat in 2015 in Romania, in timp ce majoritatea statelor membre au inregistrat scaderi ale acestui indicator. Cea mai buna performanta a fost inregistrata de vecinii bulgari. Potrivit studiului publicat de Comisia Europeana, desi cota standard de TVA a fost redusa in Romania in 2016 de la 24% la 20%, neconformarea in materie de TVA a crescut, contribuind in mod negativ la deficitul de incasare a TVA.
In ultimii ani, unele tari UE au introdus diverse programe de reforma si modernizare a administratiilor fiscale, cum ar fi analiza tranzactiilor in timp real, facturarea electronica obligatorie sau protocolul SAF-T, care au condus la sporirea gradului colectarii TVA. „La nivelul intregii Uniuni Europene sunt 6 tari care au inregistrat in 2016 un decalaj de incasare a TVA mai mare decat in anul 2015. Romania este singura din regiunea Europei Centrale si de Est, cu exceptia tarilor Baltice, in aceasta situatie, de aceea consideram ca este foarte important ca tara noastra sa urmeze buna practica a altor state in ceea ce priveste informatizarea interactiunii cu contribuabilii. Optiunea ANAF pentru implementarea unor metode moderne de colectare a TVA cu ajutorul tehnologiilor IT, ar crea premisele unei normalitati si ale unei evolutii ascendente a gradului de colectare nu doar pe termen scurt, ci si pe termen mediu si lung, asa cum isi doresc atat ANAF, cat si contribuabilii corecti“, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de taxe si consultanta juridica, PwC Romania.
Reteaua PwC este prezenta in 158 de tari cu mai mult de 236.000 de profesionisti ce ofera servicii in domeniul auditului, consultantei fiscale si consultantei pentru afaceri.

Anuntarea de catre Comisia Europeana, in urma cu aproximativ doi ani, a modificarii pachetului rutier si implicit a regulamentului european 1073 privind transportul international de calatori a pus pe jar operatorii romani, vul­nerabili in fata carausilor vestici in contextul unei piete interne libere. La „adapostul“ actualului program national de transport, cu toate problemele si disfunctionalitatile lui, transportatorii au incercat sa sensibilizeze cu argumente solide Ministerul Transporturilor in sensul dispunerii unei prelungiri a valabilitatii licentelor de trasee interjudetene dupa iunie 2019, astfel incat si legislatia europeana sa se clarifice.
 

MT nu a dat niciun moment impresia ca nu ar fi de partea industriei, pana la aparitia proiectului de modificare a ordinului 980, care, daca ar fi sa isi produca efectele, ar duce, din pacate, la distrugerea pietei, printr-o „canibalizare“ a operatorilor disperati sa se mentina in activitate. Cum unicul criteriu de departajare se doreste a fi vechimea parcului auto, investitiile (facute in graba) ar fi mult prea mari comparativ cu nevoile reale din piata si nici nu isi vor atinge in totalitate scopul, pentru ca nu vor asigura automat conditii mai bune si mai sigure de transport. Cel mai grav, nu vor garanta nici succesul operatorilor, din cauza numeroaselor situatii de egalitate care vor aparea. Peste toate, in contextul acestei preudo-liberalizari, ramane obli­gatia de serviciu public, respectiv de transport al categoriilor sociale defavorizate, care constituie o alta piatra de moara atarnata de gatul companiilor de profil.
La momentul inchiderii editiei, dezbaterile intre patronatele unite din transporturi si reprezentantii ministerului de resort erau in toi, dar fara prea mari sorti de izbanda pentru carausi. In urma discutiilor preliminarii din subcomisiile si comisiile de dialog social nu s-a obtinut mare lucru, urmatorul pas fiind solicitarea dezbaterii publice pe marginea proiectului legislativ. Mai departe, nu se exclude organizarea de proteste de amploare, in paralel cu trimiterea unei scrisori oficiale la Comisia Europeana si atacarea proiectului in contencios administrativ, pentru a opri atribuirea programului interjudetean in formula propusa in prezent de MT.