Comisia Archives - Traficmedia

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de reducere a taxei pe electricitate în valoare de 578 milioane de euro (2,9 miliarde RON) pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România. Taxa este menită să promoveze energia electrică produsă din surse regenerabile de energie. Schema va reduce riscul ca întreprinderile mari consumatoare de energie să se relocalizeze în locații din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase.

În 2011, România a introdus certificatele verzi pentru a promova energia electrică din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile de energie primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs și livrat în rețea. Astfel, furnizorii de energie electrică sunt nevoiți să cumpere o cotă obligatorie de certificate verzi. Costul certificatelor verzi este transferat în cele din urmă către consumatori prin intermediul unei taxe.

Conceptul acestui sistem va reduce rata de impozitare pentru companiile mari consumatoare de energie, reducând astfel riscul ca aceste companii să se relocalizeze în locații din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase. Schema va fi valabilă până la 31 decembrie 2031 și are un buget estimat de 578 milioane de euro (2,9 miliarde RON).

De această măsură pot beneficia întreprinderile din sectoarele enumerate în anexa 1 la Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (“CEEAG”). Aceste sectoare depind în mare măsură de energia electrică și sunt deosebit de sensibile la comerțul internațional. Beneficiarii vor primi o reducere a taxei între 75% și 85%, în funcție de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu poate duce la o taxă mai mică de 0,5 EUR/MWh.

În cadrul schemei, beneficiarii trebuie să pună în aplicare anumite recomandări de audit energetic, să acopere cel puțin 30% din consumul lor de energie electrică cu surse fără emisii de carbon sau să investească cel puțin 50% din ajutor în proiecte care conduc la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalație.

De asemenea, schema aprobată va înlocui o schemă anterioară aprobată de Comisie în octombrie 2014, care avea același obiectiv, și aliniază la normele CEEAG.

Comisia a evaluat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”), care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în conformitate cu dispozițiile CEEAG, care permit statelor membre să acorde ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor pe electricitate pentru utilizatorii mari consumatori de energie.

Comisia a observat în special că:

Sistemul facilitează dezvoltarea anumitor activități economice care depind în mare măsură de energia electrică și sunt expuse în special concurenței internaționale.
Măsura este necesară și adecvată pentru a contribui la realizarea obiectivelor Green Deal europene.
Măsura este proporțională deoarece cuantumurile ajutorului individual nu depășesc cuantumul maxim al ajutorului permis în temeiul CEEAG și măsura este limitată la sectoarele menționate în CEEAG.
Efectele pozitive ale schemei depășesc potențialele efecte negative asupra concurenței și comerțului în UE.

Pe această bază, Comisia a aprobat această schemă în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

În 2023, nu mai puțin de 20.400 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în întreaga Uniune Europeană, în scădere cu doar 1% față de anul precedent, cu o medie de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori. În timp ce tendința pe termen lung arată o reducere cu 10% față de 2019, ritmul actual de scădere nu se ridică la reducerea anuală de 4,5% necesară pentru a atinge obiectivul UE de înjumătățire a numărului deceselor rutiere până în 2030.

Progresele continuă să fie foarte inegale între statele membre: în 2023, Cehia, Cipru, Polonia, România și Finlanda au înregistrat cele mai scăzute cifre de la începutul înregistrărilor moderne. Polonia a raportat o scădere cu 35% a numărului de decese între 2019 și 2023, în timp ce Irlanda a raportat o creștere de 31%. Cu toate acestea, rata generală a mortalității rutiere pe cap de locuitor în Polonia rămâne peste media UE, în timp ce cea a Irlandei este sub; iar clasamentul general al ratelor de mortalitate ale țărilor nu s-a schimbat semnificativ, cu cele mai sigure drumuri fiind în Suedia (22 decese la un milion de locuitori) și Danemarca (26/milion), în timp ce Bulgaria (82/milion) și România (81/milion) au raportat cea mai mare rată a mortalității în 2023.

Cifrele preliminare pentru primele șase luni ale acestui an indică faptul că numărul deceselor pe drumurile UE a rămas același, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Unele state membre, inclusiv Austria, Lituania și Slovenia au înregistrat scăderi notabile de peste 25%. Alte țări au înregistrat o creștere semnificativă până în prezent. Fluctuațiile lunare fac totuși dificilă estimarea cu exactitate pentru întregul an.

În 2018, UE și-a stabilit un obiectiv de reducere cu 50% a deceselor rutiere – și, pentru prima dată, și a răniților grav – până în 2030. Acest lucru a fost stabilit în Planul strategic de acțiune al Comisiei Europene privind siguranța rutieră și în cadrul Politicii UE privind siguranța rutieră 2021-2030, care a stabilit, de asemenea, planuri de siguranță rutieră care urmăresc să atingă zero decese rutiere până în 2050 („Viziunea Zero”). Dacă nu se fac însă eforturi semnificative, obiectivele nu vor fi atinse.

În martie 2023, Comisia a prezentat un pachet de propuneri care abordează siguranța rutieră, inclusiv cerințe actualizate pentru permisele de conducere și o mai bună aplicare transfrontalieră a regulilor de circulație rutieră.