Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Pe 11 februarie, la Teatrul Regina Maria din Oradea, a avut loc prima semifinală județeană a competiției de planuri de afaceri „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” – ediția a III-a, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) Sucursala Bihor. Evenimentul, parte a unui program național adresat liceenilor și organizat în parteneriat cu Ministerul Educației, Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Națională a Antreprenorilor, a reunit 11 echipe formate din 57 de liceeni care și-au prezentat viziunea asupra lumii de mâine în fața unui juriu de elită, format din profesioniști care cunosc greutatea deciziilor economice, și a unei audiențe entuziaste care crede în forța ideilor inovatoare. Competiția se va desfășura în 27 de județe, iar finala va avea loc în luna mai, la București.

Peste 500 de liceeni din opt unități de învățământ bihorene au trecut printr-un proces riguros educațional menit să-i susțină în descoperirea vocației și dezvoltarea spiritului antreprenorial, fiind ghidați de 10 antreprenori voluntari, oameni care știu că succesul se învață.

Pentru a inspira și mai mult tinerii prezenți, pe scenă au urcat personalități care au transformat ideile în realitate. Virgil Ianțu și Valeriu Trip au vorbit despre vocație– piatra de temelie a oricărei inițiative autentice. Alin Ștefănuț – inspector școlar general, a explicat rolul inspectoratului în acest program. Teofil Filimon, viceprimarul Oradei, împreună cu Flori Bicăzan, vicepreședinte CONAF Bihor, au oferit o perspectivă asupra dezvoltării economice locale. Sub bagheta Cristinei Chiriac, președinta CONAF, evenimentul a avut ritm și claritate, transformând discursul antreprenorial într-un dialog accesibil și concret.

Juriul – format din Andreea Mușet (Auchan), Daniel Galea (Piața 9), Marius Ghenea (Catalyst Romania), Mirela Bucovicean (Molecule PR) și Nicoleta Munteanu (Kids in Business) – a avut misiunea dificilă de a alege cele mai promițătoare planuri de afaceri prin prisma fezabilității și impactului economic. În urma deliberării juraților, verdictul a fost clar – pe locul 1 s-a clasat echipa ZUPI, formată din patru elevi ai Liceului Teologic Penticostal „Betel”, coordonați de profesorul Centea Iuliu. Au cucerit juriul cu ideea lor de afacere care vizează dezvoltarea și comercializarea unor soluții educative menite să stimuleze creativitatea și gândirea critică a copiilor prin jocuri interactive, creative și distractive, contribuind la îmbunătățirea abilităților cognitive, emoționale și sociale.

Locul 2 a fost ocupat de echipa PILLOW GARDEN, formată din cinci elevi ai Liceului Teoretic „Aurel Lazăr”, sub îndrumarea profesoarei Oprean Flavia-Iulia. Planul de afacere prezentat are ca obiectiv principal producerea unor perne umplute cu flori care favorizează starea de bine și relaxarea.

Echipa THE QUAIL’S NEST, formată din cinci elevi ai Colegiului Național „Mihai Eminescu” Oradea, coordonați de profesoara Plugar Erika, este ocupanta locului 3. Liceenii au prezentat planul de afacere pentru dezvoltarea unei ferme de creștere a prepelițelor la standard internaționale având ca obiectiv valorificarea potențialului producției de ouă de prepeliță pentru a oferi consumatorilor produse cu calitate superioară.

Cele trei echipe finaliste au fost răsplătite cu premii în bani. Echipa clasată pe locul I a primit un premiu în valoare de 3.000 de lei, cea de pe locul II a fost premiată cu 2.000 de lei, în timp ce echipa de pe locul III a fost recompensată cu 1.000 de lei. Pentru echipele clasate pe primele două poziții, aventura continuă: vor reprezenta județul Bihor la marea finală din luna mai, la București, unde își vor măsura forțele cu cele mai bune echipe din întreaga țară.

Flori Bicazan, vicepreședinta CONAF Bihor și coordonatoarea Maratonului pentru Educație Antreprenorială pe plan local, a declarat: ”Într-o societate care cere din ce în ce mai mult de la tinerii săi, responsabilitatea noastră este să le oferim instrumentele potrivite pentru a se dezvolta. Inspectoratele școlare, primăriile, antreprenorii, profesorii – toți ne-am unit forțele pentru a veni în fața liceenilor cu un mesaj clar: vocația se descoperă, nu se impune, iar viitorul se construiește, nu se așteaptă.

Prin ceea ce vor arăta pe scenă azi, acești tineri vor planta o sămânță pentru ceea ce pot deveni. Îi inspirăm și le oferim din „totul” nostru, din fiecare lecție învățată, din fiecare reușită, dar mai ales din fiecare eșec depășit.

Misiunea noastră este să le deschidem drumuri, să îi ghidăm, să le oferim un spațiu în care să își descopere pasiunile și să le transforme în viitor. Educația antreprenorială nu înseamnă doar business – înseamnă mentalitate, curaj, asumare și libertatea de a alege cine vrei să devii.

Azi, pe scena semifinalei Maratonului, nu doar liceenii sunt în fața unui test, ci și noi, mentorii lor. Suntem aici ca să le demonstrăm că merită să creadă în propriul lor drum și că, indiferent de provocări, vocația lor merită descoperită și urmată.”

Teofil Filimon, viceprimar Oradea, a transmis: ”Educația și antreprenoriatul sunt pilonii unei comunități prospere, iar Oradea este dovada că viziunea și investițiile strategice pot transforma un oraș într-un pol de dezvoltare economică și inovare. De mai bine de un deceniu, municipalitatea a construit condiții solide pentru ca tinerii să aibă acces la oportunități reale de învățare și dezvoltare profesională.

Începând din 2008, Primăria Oradea a atras fonduri europene pentru a sprijini mediul de afaceri și a crea platforme prin care antreprenorii să fie încurajați să investească în oraș. Astăzi, rezultatele sunt vizibile: Oradea a devenit un magnet pentru business-uri, un hub pentru inovație și o destinație de succes pentru cei care își doresc să își construiască viitorul aici.”

Alin Ștefănuț, inspector școlar general Bihor, a declarat: ”Educația este un laborator al creativității. Suntem aici, astăzi, pentru a demonstra că educația poate cultiva gândirea și spiritul antreprenorial ca un mod de a vedea lumea – de a identifica oportunități acolo unde alții văd doar constrângeri.

Îndemnul meu pentru elevi, profesori și toți cei care cred în viitorul educației: cultivați creativitatea! Faceți din gândirea divergentă un exercițiu zilnic. Dacă obișnuiți să mergeți acasă pe același drum, încercați să-l schimbați de cinci ori săptămâna aceasta. Veți fi surprinși de ce descoperiți – și despre oraș, și despre voi înșivă.

Felicit CONAF pentru această inițiativă care forțează granițele educației tradiționale și creează un spațiu unde elevii învață să își pună întrebările corecte, nu doar să memoreze răspunsurile convenționale. Educația trebuie să fie un teren fertil pentru viitorii inovatori, iar ceea ce am văzut astăzi îmi dă convingerea că suntem pe drumul cel bun.”

Virgil Ianțu, prezentator TV  și antreprenor, a adus în fața publicului o perspectivă esențială asupra dezvoltării personale și profesionale: ”Într-o lume obsedată de succesul instantaneu, uităm un adevăr fundamental: fără eșec, nu există progres. Un om care nu a întâlnit niciodată eșecul nu este un om norocos – este un om vulnerabil. O carieră care a fost doar o linie ascendentă nu a fost testată niciodată, iar prăpastia care îl așteaptă este cu atât mai abruptă.”

Gianina Ioniță, director executiv CONAF și coordonator al programului national, a declarat: ”Economiile prospere nu se nasc din întâmplare. Ele se clădesc prin investiții în oameni, în educație, în capacitatea unei societăți de a-și învăța tinerii să gândească critic, să creeze și să își asume riscuri. România nu va deveni mai competitivă prin reglementări și subvenții, ci prin oameni care înțeleg că viitorul nu se așteaptă, ci se construiește.

Acesta este scopul Maratonului pentru Educație Antreprenorială – cel mai amplu program de voluntariat dedicat educației antreprenoriale din România. La Oradea s-a dovedit că generația tânără construiește activ premisele unui mediu economic mai robust, mai flexibil, mai pregătit pentru provocările pieței globale. Anul acesta, 20.000 de liceeni din 27 de județe vor participa la ore de educație antreprenorială, iar în luna mai, 54 de echipe vor ajunge în finală, având ocazia să își testeze ideile și să își dezvolte gândirea strategică. Miza o reprezintă descoperirea vocației. Ne dorim ca tinerii să învețe să își asume riscuri, să vadă eșecul ca parte a evoluției și să își construiască propriul drum.

Dar un astfel de efort nu poate fi dus doar de un singur sector. Este nevoie de un parteneriat solid între administrația publică, mediul privat și sistemul educațional. Într-un ecosistem sănătos, școlile oferă fundația teoretică, antreprenorii experiența practică, iar administrația locală infrastructura și sprijinul necesar pentru ca acest proces să funcționeze.”

Cristina Chiriac, președinta CONAF și moderatoarea evenimentului, a conchis: ”România trebuie să crească generații cu busolă economică, inițiativă și gândire strategică. Dacă vrem o țară care creează valoare, educația antreprenorială trebuie să rămână în trunchiul comun, fără posibilitatea de a fi opțională.

Vin de la Oradea cu un mesaj imposibil de ignorat: elevii și profesorii și-au exprimat îngrijorarea profundă față de posibilitatea ca educația antreprenorială să devină materie opțională. Acest semnal de alarmă nu poate fi trecut cu vederea. 

Acum trei ani, prin eforturile coagulate ale antreprenorilor din CONAF, educația antreprenorială a fost inclusă în trunchiul comun. Când ceva funcționează, trebuie consolidat, extins și transformat într-un pilon și mai puternic al formării tinerilor. 

Cei peste 500 de elevi prezenți la evenimentul din Oradea, împreună cu profesorii lor, mi-au dat o responsabilitate clară: să le duc mai departe mesajul către Ministerul Educației și Cercetării și să susținem prin CONAF petiția online care cere menținerea educației antreprenoriale ca materie obligatorie.

Când 20.000 de tineri își pun întrebarea „Ce pot construi eu?”, România are un viitor. Maratonul pentru Educație Antreprenorială este un prim pas spre acel viitor.”

Maratonul pentru Educație Antreprenorială va continua în județele: Brașov, Suceava, Arad, Dolj, Satu Mare, Giurgiu, București, Galați, Cluj, Argeș, Timiș, Tulcea, Brăila, Neamț, Iași, Buzău, Teleorman, Prahova, Vâlcea, Gorj, Alba, Constanța, Bacău, Mureș, Sibiu și Maramureș.

Programul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației, Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația Națională a Antreprenorilor.

Partener Auchan România

Parteneri media: AGERPFRES, Capital, Wall Street, Vocea Vâlcii, Financial Intelligence, The Woman, TV Brașov, Ultima oră, Media Consulta, Antena 3 Constanța, Săptămâna Financiară, La pas prin Brașov, Events Max, Energynomics, SpotMedia, Club Antreprenor, Business Mark, 365 Transilvania, Evenimentul Zilei, Revista Cariere, România Pozitivă, BIZ, Curs de Guvernare, Tranzit, EM360, Focus Energetic, City TV Constanța, Profit, Business Review, E-Femeia, Mașini Utilaje, Info Financiar, Jurnalul de afaceri, Bizzi Live, Chindia Media, Juridice, Obiectiv Vocea Brăilei, KLARMEDIA – monitorizare media.

România a crescut în ultimii ani, dar nu întotdeauna într-un mod sănătos. Creșterea economică a fost alimentată mai mult de consum decât de investiții productive. Această strategie a fost favorizată de politica monetară a BNR și de politicile fiscale expansioniste ale guvernelor anterioare, care au dus la o creștere a veniturilor disponibile, dar nu și a productivității. Potrivit CONAF, putem face pasul către o economie care creează valoare reală, în loc să trăim din împrumuturi și importuri. Cheia, ar fi investiții productive care generează valoare adăugată și sprijină exporturile, stabilitate fiscală și un dialog real între stat, mediul de afaceri și societate.

În acest an, România va trebui să facă o alegere clară: va continua să își crească cheltuielile fără a asigura o bază economică solidă pentru viitor? Sau va utiliza bugetul ca un instrument de relansare a economiei și va investi în sectoarele care pot genera o creștere sustenabilă? 

Un echilibru fragil – stabilitatea leului și presiunea fiscală

Stabilitatea leului a reprezentat o ancoră sigură în ultimii ani, într-un mediu economic volatil. În ciuda inflației ridicate, leul s-a depreciat în mod controlat, ceea ce a protejat parțial puterea de cumpărare și a făcut ca mediul de afaceri să fie predictibil. Acest echilibru a fost menținut printr-o combinație de politică monetară prudentă și acces la capital extern, atât prin împrumuturi, cât și prin remitențele românilor din diaspora. BNR a intervenit periodic pe piața valutară, folosind rezervele valutare pentru a tempera volatilitatea leului, ceea ce a contribuit la menținerea stabilității monedei.

Cu toate acestea, stabilitatea nu trebuie să fie luată de bună. Dacă România nu își va crește potențialul economic prin investiții și producție internă, presiunea pe cursul valutar va deveni tot mai mare. Trebuie să fim conștienți că investitorii serioși nu vor aloca capital într-o țară unde sunt taxați înainte să obțină profit. O economie puternică susține o monedă stabilă, nu invers. De aceea, direcția trebuie să fie clară: mai puțin consum bazat pe importuri și mai multă producție internă.

PNRR și guvernanța corporativă – o șansă pentru reformă reală

Una dintre cele mai mari oportunități ale României încă mai este: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avem la dispoziție fonduri europene semnificative, dar cu o condiție esențială: să facem reformele promise. Aici intervine conceptul de guvernanță corporativă, un model care poate aduce mai multă transparență și eficiență în utilizarea banilor publici. Totuși, România se confruntă cu dificultăți majore în implementarea reformelor din PNRR, inclusiv în domenii esențiale precum digitalizarea administrației și reforma pensiilor.

Riscul de a nu accesa integral fondurile alocate este real și trebuie tratat cu seriozitate. PNRR este un test important: putem arăta că știm să guvernăm cu responsabilitate sau putem pierde această oportunitate, ceea ce ne-ar lăsa doar cu opțiunea unor noi împrumuturi. A doua variantă nu este sustenabilă.

Bugetul de stat – din promisiuni pe hârtie, în realitate economică

Unul dintre cele mai mari semnale de alarmă ale economiei românești este faptul că Legea bugetului de stat pare că a devenit aproape opțională. Am început anul trecut, cu un deficit prognozat de 5% din PIB, l-am rectificat la 6,9%, iar în final am ajuns la 8,6% pe cash, fapt care a atras atenția agențiilor de rating și a piețelor financiare, care au început să privească România cu un grad ridicat de scepticism. Aceste derapaje sunt mai mult decât simple ajustări – ele subminează încrederea investitorilor, agențiilor de rating și a mediului de afaceri. Pentru ca bugetul de stat să fie un instrument real de dezvoltare, nu doar o listă de cheltuieli și împrumuturi, este nevoie de: prioritizarea investițiilor față de consum, o execuție bugetară disciplinată, nu rectificări care destabilizează finanțele publice, reducerea dependenței de împrumuturi externe, prin creșterea veniturilor interne. Țările care atrag investiții industriale oferă stimulente fiscale nu impozite suplimentare. Polonia, Ungaria și Cehia au reușit să creeze un mediu atractiv pentru investitori.

Dacă privim structura bugetului României, se va vedea clar problema: cheltuielile cu salariile și pensiile absorb o mare parte din veniturile bugetare, investițiile în infrastructură și modernizare rămân la un nivel modest, deficitul comercial arată că România consumă mai mult decât produce, fără o strategie clară de reindustrializare. Ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului vor fi dificile și trebuie realizate fără a afecta grav creșterea economică.

În acest context, raportul lui Mario Draghi atrage atenția asupra unei probleme critice pentru întreaga Europă: insuficiența investițiilor strategice. Acesta subliniază că, fără o creștere semnificativă a investițiilor publice și private, UE riscă să își piardă competitivitatea globală, iar decalajul față de economiile emergente și Statele Unite să se adâncească. România trebuie să țină cont de aceste avertismente și să își axeze politicile economice pe stimularea investițiilor productive, inovare și dezvoltarea infrastructurii.

Dacă România nu își schimbă abordarea fiscală, riscăm să intrăm într-un cerc vicios în care statul se împrumută tot mai scump, iar economia privată va fi sufocată de taxe impredictibile. Trebuie să punem capăt acestui model și să ne îndeplinim obligațiile asumate fie că vorbim de: legea bugetului de stat, PNRR sau de programul de ajustare fiscală agreat cu Uniunea Europeană (până în 2031), și să înțelegem provocările implementării lor. Estimările guvernamentale în 2025 privind creșterea economică de 2,5% pare optimistă doar la o simplă analiză, având în vedere că anul trecut s-a estimat 3,4% și s-a realizat doar 1%. Ținta menținerii deficitului bugetar la 7% pare o provocare majoră, având în vedere că încă ne împrumutăm mult și scump deși am putea accesa fonduri europene sau accesa miliardele disponibile din PNRR. Oricât de bune ar fi intențiile Guvernului, cheia succesului va fi determinată de: rezistența mediului de economic și social, impactul asupra creșterii economice (reducerea deficitului prin creșteri de taxe și tăierile de cheltuieli ar putea încetini economia, ceea ce ar afecta veniturile bugetare și ar face ajustarea mai dificilă), și cel mai important, credibilitatea guvernului.

În această tranziție economică, rolul antreprenorilor și al organizațiilor mediului de afaceri dar și al sindicatelor, este esențial. Mediul de afaceri trebuie să fie un partener, nu un dușman al statului sau un actor de figurație. Investițiile nu vin într-o economie impredictibilă, cu taxe în schimbare continuă de aceea dialogul social trebuie să devină un pilon central al reformelor printr-o colaborare reală între stat, investitori și societatea civilă pentru evita greșelile trecutului.

Mediul de afaceri din România nu cere privilegii, ci predictibilitate sau mai degrabă stabilitate fiscală, dialog real cu autoritățile și măsuri care să sprijine investițiile și inovația. România are un potențial imens de creștere, dar acest potențial nu poate fi realizat dacă antreprenorii sunt împovărați de taxe imprevizibile și birocrație excesivă, mai ales, în condițiile în care Europa traversează un moment critic în ceea ce privește performanța IMM-urilor, coloana vertebrală a economiei continentale. Datele Comisiei Europene confirmă o contracție de 1% a valorii adăugate de aceste afaceri în 2024, continuând astfel un declin care a început în 2023, cu o scădere și mai abruptă de 1,6%.

Acest recul economic nu este o statistică și atât, ci un semnal de alarmă pentru întreaga piață unică. IMM-urile reprezintă 99,8% din companiile europene și sunt, implicit, cel mai mare angajator al UE. Orice stagnare sau regres al acestora se reflectă direct în capacitatea de inovare, ocuparea forței de muncă și stabilitatea economică.

Mai îngrijorător este însă tendința descendentă a productivității la nivel european. Dacă în 2008 IMM-urile reușeau să atingă 68% din productivitatea marilor companii, astăzi acest procent a coborât la 60%. În termeni reali, aceasta înseamnă că decalajul dintre IMM-uri și marii jucători se adâncește, iar competitivitatea ecosistemului antreprenorial european se erodează, și România nu va face excepție.

România trebuie să se bazeze pe economia sa reală, nu pe împrumuturi externe dar pentru a avea o economie puternică trebuie să producem mai mult decât consumăm și să punem în lumină IMM-urile.

Dacă învățăm aceste lecții, 2025 poate fi anul în care România își regăsește direcția economică, într-un parteneriat real între guvern, sectorul privat și societate. Dacă nu, vom continua să ne bazăm pe bani veniți din afară, în timp ce economia reală va rămâne în urmă.

România nu mai are luxul de a amâna deciziile grele. 2025 este momentul în care trebuie să aleagă între confortul iluzoriu al unei economii susținute artificial și drumul dificil, dar necesar, al investițiilor strategice. Poate că nu vom vedea miracole peste noapte, dar este imperativ să schimbăm direcția – cu disciplină bugetară, politici fiscale coerente și un angajament real pentru reforme.

Dacă vom continua să peticim sistemul, să jonglăm cu promisiuni și să menținem statu-quo-ul, ne vom trezi într-o economie tot mai fragilă, vulnerabilă la orice criză externă.

Dacă, însă, vom avea curajul să tratăm bugetul de stat ca pe un instrument de dezvoltare, să încurajăm producția și investițiile, să restabilim încrederea piețelor și a antreprenorilor, atunci România are o șansă reală să devină un actor economic respectat.

Viitorul nu se construiește cu măsuri de avarie și speranțe abstracte, ci cu viziune, consecvență și responsabilitate. Iar în 2025, timpul scuzelor s-a terminat. Cristina Chiriac, doctor în economie, președinte fondator CONAF, a analizat situația economică a României în 2025, subliniind principalele provocări și direcții necesare pentru o creștere sustenabilă. Cu un discurs axat pe investiții, guvernanță corporativă și stabilitate fiscală, această analiză ridică întrebarea esențială: România investește în viitor sau rămâne captivă în trecut?