Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, consideră că primul pachet de măsuri prezentat de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, centrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv în companiile publice, este un exercițiu de eficiență, însă poate afecta negativ antreprenorii mici și mijlocii.

Pachetul de măsuri propus de Premierul Marcel Ciolacu și Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vizează controlul cheltuielilor statului prin restructurări în sectorul bugetar, reducerea numărului de posturi și limitarea unor beneficii pentru personalul bugetar, precum și plafonarea unor diurne, vouchere de vacanță și abonamente de telefonie. Guvernul ia în considerare și soluții alternative de valorificare a activelor statului, de analiză a bilanțurilor companiilor de stat și de reducere a numărului de directori și consilieri în companiile de stat pentru dezvoltarea economică și echilibrarea bugetului.

„Atragem atenția că singura certitudine pentru viitorul finanțelor țării este asigurarea unei creșteri durabile a economiei. Orice măsură fiscală care ar putea încetini creșterea economică va avea un efect negativ nu doar asupra antreprenorilor direct afectați, ci și asupra veniturilor statului. Este un postulat clasic în economie, un avertisment dat de John Maynard Keynes: «Nu vei echilibra niciodată bugetul prin măsuri care să reducă venitul național… Ai grijă de șomaj, iar bugetul își va purta singur de grijă». Planul privind măsurile alternative este ambițios și va putea fi implementat cu succes dacă guvernul își va gestiona activele cu determinarea unui investitor. În esență măsurile anunțate vizează creșterea eficienței cheltuielilor, reducerea costurilor iraționale și exagerate și recalibrarea instituțiilor statului în funcție de nevoile reale și de eficiența acestora.”,

a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

CONAF a constatat faptul că în analiza Consiliului Fiscal, unde este prezentată evoluția companiilor statului pentru 2021, doar câteva companii controlate de stat din cele 787 au fost eficiente, în timp ce restul au generat pierderi și au fost producătoare de arierate față de bugetele statului (-2,7 miliarde de lei), față de furnizori (8 miliarde de lei) și față de companiile partenere. Totodată, CONAF remarcă faptul că atenția acordată conducerii acestora trebuie concretizată prin măsuri eficiente, iar bugetul statului să nu mai piardă bani direct din propriile afaceri neglijent gestionate.

„Interesul nostru pentru gestionarea companiilor statului este justificat masiv de problemele pe care acestea le generează antreprenorilor români prin amânarea plății furnizorilor și a serviciilor prestate acestora, care creează blocaje în activitatea economică”,

a observat Cristina Chiriac.

Prin urmare, statul trebuie să ia în considerare importanța listării unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori din București, ca parte a efortului de a rezolva dificultățile în încasările bugetare și de a tempera deficitul bugetar. Prin listarea acțiunilor la bursă, se preconizează că se poate obține un beneficiu imediat prin vânzarea acțiunilor, dar și unul pe termen lung, prin eficientizarea activității și creșterea profiturilor companiilor listate, ceea ce ar duce la dividende sporite pentru bugetul de stat.

Această prima etapă de măsuri pe care guvernul intenționează să le ia pentru temperarea deficitului bugetar ar putea „salva” doar 2,5 miliarde de lei din deficitul bugetar. Cu toate acestea, Ministrul Finanțelor a evitat să dea detalii privind următoarea tranșă de măsuri fiscale, care vor fi discutate în următoarele zile. Totuși, mediul de afaceri se arată îngrijorat de posibile schimbări fiscale și consolidarea fiscală este privită ca un exercițiu extrem de riscant, mai ales în contextul crizelor suprapuse, inflației persistente și incertitudinii în privința prețurilor energiei, precum și încetinirii economiilor partenerilor europeni. Astfel de măsuri trebuie analizate cu atenție, iar schimbările de fiscalitate nu ar trebui introduse în timpul anului fiscal.

Amplificarea deficitului bugetar în prima jumătate a anului este considerată riscantă, având impact asupra atragerii fondurilor europene și dezvoltării economice a României, care are nevoie de investiții. În ceea ce privește creșterea taxelor, matematica aplicată ecuației bugetare poate sugera că aceasta ar spori veniturile fiscale, dar în realitate, impactul majorării taxelor poate avea consecințe negative, precum creșterea prețurilor, reducerea consumului și presiune asupra afacerilor mici și mijlocii, ceea ce ar putea duce la o scădere a veniturilor fiscale. În plus, o creștere a prețurilor poate stimula inflația și menține nivelul ridicat al dobânzilor, afectând costurile creditării.

„Un alt efect nedorit și aparent ignorat al măsurilor din pachetul suplimentar care va afecta mediul de afaceri este incapacitatea antreprenorilor din firmele mici și mijlocii să acceseze fonduri europene, deoarece afacerile vor fi bulversate de noile condiții de impozitare, inflația va menține costurile de creditare la un nivel prohibitiv, iar băncile vor îngusta accesul acestor companii la creditare. Vom ajunge în situația nedorită de a face sacrificii pentru banii europeni pe care nu-i vom putea consuma în economie”,

a precizat președinta CONAF.

În privința eliminării facilităților fiscale și necesității unei revizuiri a formulei de calcul a fiscalității pe muncă, CONAF subliniază că, dacă guvernul analizează renunțarea la anumite facilități fiscale pentru unele ramuri economice, acest lucru ar trebui să fie însoțit de o reducere a fiscalității pe muncă. De asemenea, se menționează că impozitarea agresivă a muncii a dus la apariția unor serii de facilități fiscale pentru anumite domenii, percepute de restul angajaților ca fiind incorecte.

„Atragem atenția asupra bulversării activității microîntreprinderilor, care au fost strivite de modificări ale sistemului de impozitare în ultima perioadă, iar noi schimbări preconizate să fie aplicare vor distruge majoritatea afacerilor mici. Microîntreprinderile funcționează într-un mediu de reglementare incert și impredictibil, care va justifica abandonarea afacerilor, cu efect negativ asupra creșterii economice, șomajului și, implicit, asupra deficitului bugetar. În mai puțin de un an microîntreprinderile au trecut de la un sistem de impozitare pe venit la altul, cu obligativitatea angajării unui salariat, pentru ca acum să planeze perspectiva altor schimbări. Este un tratament agresiv al statului față de microîntreprinderi, care trebuie revizuit.”,

a declarat Cristina Chiriac.

În ceea ce privește intenția de a stabili cote diferențiate la impozitul pe proprietate, CONAF observă că există capcane și la grilele de prețuri în domeniul imobiliar, acestea nu sunt corecte, deoarece nu se colectează date de la Uniunea Națională a Notarilor Publici, singura care ar putea oferi prețurile reale de piață. Se consideră că actualele cote de impozitare trebuie menținute, iar majorarea veniturilor bugetelor locale ar trebui să se obțină printr-o colectare mai eficientă, nu prin majorarea impozitelor în contextul unei realități economice afectate de crize și incertitudini.

CONAF avertizează că majorările de taxe și impozitarea agresivă pot afecta mediul de afaceri, conducând la concedieri și la închiderea firmelor, ceea ce ar avea ca rezultat scăderea veniturilor fiscale. În schimb, susținerea afacerilor mici și mijlocii pot duce la creșterea locurilor de muncă și la creșterea veniturilor din impozite.

În acest moment, pe agenda guvernului României se află un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, care a crescut în mod excesiv în prima jumătate a anului. Expansiunea deficitului bugetar a devenit o problemă acută ce ar putea afecta șansele accesului la fondurile europene, chiar și stabilitatea financiară a țării.

Cu toate acestea, cu șase luni înainte de începerea anului fiscal 2024, guvernul ar fi trebuit să lucreze intens la bugetul pentru anul viitor, inclusiv la calibrarea aritmeticii fiscale cu cifrele cheie ale taxelor și impozitelor. Indiferent de argumente, necesitatea unor modificări mai ample care ar susține economia în timpul anului fiscal ar trebui să fie esențială, guvernul trebuie să respecte principiul predictibilității pentru a asigura evoluția economică. 

Așa cum avertiza și Consiliul Fiscal, dacă prognoza inițială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greșită, atunci guvernul trebuie să-și recalibreze cheltuielile dacă dorește să-și reducă deficitul.

„Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creșterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană și trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condițiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în fața economiei este inflația globală, consecințele pandemiei, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creșterea economică.”,

a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Potrivit Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), majorările salariului minim impuse mediului privat, fără a ține cont de productivitatea sectorială, sunt considerate măsuri populiste și ar trebui evitate. Majorarea salariului minim ar trebui să fie calibrat în funcție de evoluția inflației.

Soluția creșterii poverii fiscale considerată a avea un dublu efect negativ, amplifică inflația și încetinește creșterea economică. Aceasta poate duce la scăderea consumului și implicit a veniturilor bugetare, chiar și dacă s-ar majora taxele pe consum, având un efect nedorit asupra deficitului bugetar și asupra creșterii economiei.

Exercițiul de majorare intempestivă a poverii fiscale realizat anul trecut s-a dovedit a fi ineficient pentru buget și dăunător afacerilor mici și mijlocii. Prin urmare, recomandarea este să se renunțe la modificările de filosofie fiscală în timpul anului fiscal și să se pregătească bugetul pentru anul viitor, în cadrul unor negocieri cu toți partenerii sociali, luând în considerare argumentele tuturor actorilor implicați și afectați de matematica bugetară.

Majorarea cotelor de TVA ar putea fi o soluție pentru rezolvarea crizei deficitului bugetar. Se propune alinierea cotelor de TVA reduse către nivelul superior pentru a obține venituri bugetare suplimentare.

„Avertizăm însă că cea mai mare taxă pe consum, în acest moment este inflația. Impactul acesteia asupra venitului real a fost substanțial. Inflamarea inflației a avut și un efect indirect asupra gospodăriilor și afacerilor deoarece a dus înăsprirea politicii monetare. Ratele mai mari ale dobânzilor au afectat consumul și-au redus accesul afacerilor mici și mijlocii la creditare bancară.”,

a adăugat Cristina Chiriac.

• Foto: CONAF

Majorarea cotelor de TVA ar avea consecințe negative pentru economia României, deoarece ar duce la scumpirea mărfurilor și serviciilor, reducând consumul populației și impulsionarea inflației. Acest lucru ar afecta creșterea economică și veniturile bugetare. În plus, creșterea cotelor de TVA ar da peste cap estimările de reducere la 7-8% a ratei inflației până la finalul anului, influențând negativ politica monetară. Românii cu venituri limitate ar fi afectați în mod deosebit, deoarece aceștia sunt principalii beneficiari ai cotelor reduse de TVA pentru produsele și serviciile esențiale. Guvernul ar trebui să utilizeze aceste venituri suplimentare generate de eventualitatea unei majorări a TVA-ului pentru a compensa limitarea accesului persoanelor cu venituri modeste la aceste servicii, prin menținerea voucherelor de vacanță și chiar majorarea lor.

În ceea ce privește facilitățile fiscale pentru tichetele de masă, tăierea acestora ar avea un impact negativ asupra angajaților și a economiei în ansamblu. În prezent, aproximativ patru milioane de angajați sunt beneficiari de tichete, iar șapte din zece angajați consideră că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial. În România există peste un milion de angajați care câștigă salariul minim, iar orice sumă în plus reținută din salariu ar avea un impact considerabil. În plus, eliminarea tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță, respectiv aplicarea CASS – 10% ar afecta puterea de cumpărare a angajaților care scade de la o lună la alta și a venitului net total în contextul inflației persistente.

Deja România este țara cu cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană, iar creșterea acestora nu va face decât să conducă la scăderea puterii de cumpărare a angajaților români.

În contextul creșterii taxelor, mediul privat fie va diminua valoarea tichetelor de masă acordate angajaților, fie va elimina acordarea de tichete, sau nu va mai crește valoarea nominală a acestora, chiar dacă legislația va permite acest lucru. Aceste măsuri ar conduce la scăderea venitului net total al angajaților și ar putea afecta capacitatea acestora de a-și plăti ratele bancare și de a asigura un trai decent.

Soluții de recalibrare a bugetului: listări la Bursă, reforme

                Pentru a stopa amplificarea deficitului bugetar guvernul poate revizui lista de cheltuieli a statului și poate lua măsuri ferme pentru a reduce evaziunea fiscală, în special în colectarea TVA. Cifrele arată că statul pierde zeci de miliarde din necolectarea TVA la actualele cote.

                Pentru bugetul anului viitor însă recomandăm guvernului să ia în calcul listarea la Bursa de Valori a unor pachete de acțiuni la companiile unde este acționar majoritar. Exercițiul din această vară în care Hidroelectica s-a listat la Bursă a demonstrat că există o piață internă interesată și că, dacă statul și-ar fi lansat oferta sa amânată de mulți ani, de a vinde un pachet din acțiunile gigantului energetic, ar fi colectat suficienți bani pentru a-și menține deficitul în echilibru și a-și susține cheltuielile de investiții.

                Guvernul trebuie să analizeze care sunt companiile pe care le-ar putea lista la Bursă anul viitor. Efectul ar fi benefic nu doar pentru bugetul de stat, ci și pentru faptul că o listare la Bursă asigură profitabilitate mai mare la întreprinderile de stat, care s-ar putea traduce prin dividende suplimentare și venituri fiscale de la acele companii. Încasările din vânzarea acțiunilor deținute de stat ar contribui direct și la veniturile bugetului de stat. 

                Altă idee asupra căreia guvernanții trebuie să mediteze pentru calibrarea politicii fiscale este construirea unei opinii publice favorabilă reformelor. România a eșuat în tentativa de a implementa reformele sugerate de partenerii europeni, esențiale de altfel nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci și pentru evoluția viitoare a economiei românești, deci pentru bunăstarea populației.

                Creșterea nivelului de trai nu se poate realiza prin majorări de salarii și pensii în condițiile unei economii fragile, acompaniată de o monedă slăbită.

                Bunăstarea nu se poate impune fără creștere economică, iar pentru asta sunt necesare reforme ample. Guvernul trebuie să discute cu națiunea aceste reforme, necesitatea lor, efectul lor și costurile asociate. Nu putem opta pentru reforme doar într-o criză precum cea din 2009-2010. Nici atunci nu am făcut schimbările amânate, ci am corectat, prin austeritate, erorile anterioare. Avem nevoie de consens în rândul oamenilor asupra necesității reformelor și de o flexibilitate și luciditate a guvernului cu privire la cerințe.

A treia condiție obligatorie a obținerii bunăstării, implicit a reducerii deficitului bugetar, este investiția în economie. În esență, a conchis Cristina Chiriac „un climat investițional bun, sănătos necesită însă reforme și predictibilitate. Exact ce ne pregătim acum să amânăm și să ignorăm”.