CONAF Archives - Pagina 26 din 28

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF împreună cu Patronatul Femeilor Antreprenor și Universitatea de Vest organizează prima conferințădin seria „Antreprenor EU. Oportunități de finanțare pentru dezvoltare durabilă”, în data de 9 iunie 2022. Evenimentul va avea loc la Universitatea de Vest din Timișoara în Amfiteatrul A01, începând cu ora 11:00. „În contextul incertitudinii care domină economia lumii în acest moment, trebuie să valorificăm oportunitățile programelor de finanțare europeană. Nu avem doar șansa Planului Național de Redresare și Reziliență, prin care vom primi de la UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Mai avem posibilitatea de a accesa alte 13 miliarde de euro până la finalul anului viitor, fonduri neconsumate din exerciţiul financiar 2014-2020. Trebuie să valorificăm toate posibilitățile de finanțare europeană pentru a consolida afacerile și pentru a crea bunăstare. Pentru a face asta, trebuie să ne unim eforturile, să decriptăm ofertele și să simplificăm accesul la finanțare”, a spus Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Conferința care debutează la Universitatea de Vest din Timișoara va avea ca scop o analiză a modului în care putem accelera absorbția fondurilor europene, recunoscând și atenuând în același timp asimetriile apărute între diverse domenii sau între diferite regiuni ale țării. Conferința va reuni perspectivele factorilor de decizie politică, a cadrelor universitare, a liderilor în afaceri și finanțe, precum și a economiștilor din diferite instituții din sectorul privat și public.

România are o șansă unică de a consuma bani europeni atât din PNRR, cât și din programele „clasice” de finanțare europeană. Însă, pentru eficiență, trebuie să identificăm sursele absorbției deficitare și să găsim soluții care să fluidizeze consumarea fondurilor alocate și aceasta este o temă de reflecție și de dezbatere în cadrul conferinței.

Unul dintre blocajele absorbției fondurilor europene, mai ales pentru firmele mici și mijlocii, a fost intensitatea și rigiditatea birocrației. Noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților (în special pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE)..

Programele europene de finanțare deschid un nou ciclu de creditare a IMM-urilor și CONAF consideră că este recomandat ca băncile să regândească procedurile de acordare a împrumuturilor pentru firmele mici și mijlocii, astfel încât atât afacerile cât și creditorii să beneficieze de noile oportunități. “Nu avem o evaluare la nivel național a nevoii de finanțare a afacerilor mici și mijlocii locale, dar potrivit unui raport al Băncii Mondiale, microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din lume au nevoi financiare nesatisfăcute de aproximativ 5,2 trilioane de dolari pe an, de aproximativ 1,5 ori mai mult decât piața actuală de creditare pentru astfel de afaceri”, sustine CONAF. “Alături de reprezentanți ai mediului bancar, autorități locale și centrale, antreprenori și alți factori de decizie din România vom căuta să găsim soluții pentru fluidizarea creditării afacerilor mici și mijlocii, care să susțină atragerea banilor europeni.”

Accesul la finanțarea europeană este esențial în sprijinirea redresării economice, dar unele zone ale țării au rămas în urmă din perspectiva dezvoltării și nu toate se pot redresa în același ritm. De aceea, CONAF va organiza conferințe pe aceeași temă în mai multe orașe ale țării, pentru a transmite antreprenorilor informații esențiale și pentru a înțelege problemele și sursele blocajelor în absorbția fondurilor europene, a căror sinteză va fi prezentată autorităților competente. Progresele în ceea ce privește digitalizarea și tranziția energetică depind în mod decisiv de abilitatea antreprenorilor locali de a accesa banii europeni.

„Economia românească nu funcționează independent de contextul european, iar activitatea mediului de afaceri nu poate funcționa desprinsă de deciziile guvernamentale”, a spus Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Proiectul „Antreprenor EU. Oportunități de finanțare pentru dezvoltare durabilă” reprezintă un proiect național, dedicat creșterii ratei de absorbție a fondurilor europene ca soluție de dezvoltare durabilă. “Seria de evenimente va avea loc în 6 orașe din România, în cadrul cărora vom aduna aproximativ 60 de speakeri și peste 1000 de antreprenori, cu obiectivul de a crea un memorandum complet care va centraliza soluțiile și instrumentele specific identificării, evalăurii și implementării proiectelor bazate pe fondurile europene.” Accesul la eveniment este gratuit în baza înscrierii la office@conaf.ro

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF atrage atenția că intensitatea inflației va afecta în special companiile mici și mijlocii atât pe canalul creșterii costurilor de producție, cât și pe cel al scumpirii creditării. În plus, există un pericol real ca inflația să impulsioneze creșterile salariale, ceea ce poate crea o spirală inflaționistă și șomaj.

„Inflația lunii martie a urcat la 10,5%, fapt ce confirmă îngrijorările analiștilor și descrie scăderea puterii de cumpărare a populației în ultimul an. Îngrijorătoare este și prognoza Băncii Mondiale, care estimează o inflație de 9,8% în acest an și de 5,3% în anul viitor. Estimarea sugerează o mărire a dobânzilor de politică monetară pentru a tempera inflația. Impactul inflației asupra afacerilor mici și mijlocii este însă mai mare decât o sugerează cifrele estimărilor oficiale. Firmele producătoare și prestatoare de servicii sunt nevoite fie să mărească prețurile și tarifele, pentru a rezista în fața creșterii costurilor de operare, fie să se împrumute de la bănci pentru a rezista în piață. Atragem atenția că afacerile mici și mijlocii nu au aceeași putere a marilor companii care-și pot permite, pe termen lung, o majorare de preț”, spune Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Antreprenorii sunt îngrijorați și de perspectiva scumpirii creditării, ca urmare a unor majorări viitoare ale dobânzilor de politică monetară ale băncii centrale. Să nu uităm că încă înainte de declanșarea invaziei Ucrainei de către Rusia, mediul de afaceri se confrunta cu o deteriorare a capacității de rezistență în piață, din cauza scumpirii masive a energiei. Multe companii mici și mijlocii nu și-au revenit complet în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, când măsurile de izolare au afectat mai ales afacerile din servicii și comerț. Și nu trebuie ignorat pericolul că efectul pozitiv al ridicării măsurilor de izolare să fie anulat de șocul negativ al creșterii prețurilor și de intensificarea incertitudinilor.

În ciuda faptului că piața muncii rămâne relativ solidă, în unele domenii se constată o lipsă deja cronică de personal, inflația punând o presiune și asupra creșterii salariilor. Astfel, apare o deteriorare a încrederii consumatorilor, iar ca atare, ne așteptăm la un impact negativ asupra cheltuielilor de consum. Deși nu observăm deocamdată un impact dramatic, așteptăm datele primului trimestru, pentru a putea evalua tendințele. „Înțelegem dorința autorităților de a asigura un nivel sustenabil de venituri pentru ca populația să facă față creșterii prețurilor și mai ales, majorării tarifelor la energie, însă nu putem să nu remarcăm că o mărire susținută a salariului minim va crea probleme mari firmelor mici și mijlocii. O posibilă majorare cu 200 de lei a salariului minim, care vine după ce acesta a fost deja mărit cu 10,9% în octombrie, ridică efortul total la 19,56% față de nivelul salariului minim brut din 2021. Cu alte cuvinte, costurile companiilor mici, care au angajați plătiți cu salariul minim, vor crește, față de octombrie, cu aproape 20%. De la acest nivel destul de mare, de creștere a salariului minim din nou în mai puțin de un an, putem asista la intrarea într-o spirală inflaționistă. Pentru companiile mici și mijlocii va fi nevoie de un efort financiar consistent. El ar putea fi gestionat fie prin mărirea prețurilor produselor și serviciilor oferite, ceea ce impulsionează inflația, fie prin reducerea numărului de angajați, ceea ce crește numărul șomerilor și cheltuiala statului cu șomajul. De aceea, dorim ca toate măsurile, care au logica lor socială, pe care o înțelegem, să fie agreate cu mediul de afaceri și să lucrăm, împreună, pe scenarii privind efectele”, a mai spus Chiriac.