CONAF Archives - Pagina 3 din 28

România a pierdut o mare parte din capacitățile sale industriale strategice în urma procesului de privatizare, iar efectele se resimt astăzi asupra competitivității economiei, susține președinta CONAF, Cristina Chiriac, într-o analiză bazată pe cercetarea „Restructurarea proprietății în România”.

Potrivit studiului, între 1992 și finalul lui 2013, statul român a privatizat 7.726 de companii prin 11.184 de contracte de vânzare-cumpărare. La finalul lui 2014, doar 22,3% dintre companiile privatizate cu peste zece angajați mai erau active, ceea ce înseamnă că aproape patru din cinci societăți și-au încetat activitatea.

Datele evidențiază diferențe importante între județe. Cele mai ridicate rate de supraviețuire a companiilor privatizate au fost înregistrate în București (41,48%), Brașov (38,18%) și Prahova (36,95%), în timp ce la polul opus se află Giurgiu (8,97%), Botoșani (9,56%) și Tulcea (9,60%). Analiza arată că județele cu rate reduse de supraviețuire a companiilor înregistrează și niveluri mai scăzute ale ocupării forței de muncă.

Printre sectoarele afectate se numără industria electronică, mecanica fină și optica, domenii considerate în prezent strategice la nivel european. Potrivit reprezentantei CONAF, numeroase contracte de privatizare nu au fost urmate de investiții, retehnologizare sau infuzii de capital suficiente pentru menținerea activității industriale.

Analiza evidențiază că dezvoltarea economică a României din ultimii ani s-a bazat în principal pe consum și pe fondurile europene. Raportat la nivelul din 2015, economia a ajuns la aproximativ 138%, unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergență din regiune. Între 2007 și 2025, România a atras peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, în condițiile unei contribuții de aproximativ 32,6 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene.

În același timp, datele economice indică o încetinire a activității industriale. Institutul Vienez pentru Studii Economice Internaționale estimează pentru România o contracție economică de 0,1% în 2026, în timp ce media regiunii este prognozată la o creștere de 2,2%. De asemenea, producția industrială a scăzut cu 3,5% în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună din anul precedent, în timp ce Polonia a raportat un avans de 2%, iar Serbia de 3,2%.

Datele privind comerțul exterior arată că, în 2025, livrările intracomunitare de bunuri au totalizat 68,9 miliarde de euro, reprezentând 71,3% din totalul bunurilor expediate de România peste graniță. Exporturile către state din afara Uniunii Europene au însumat 27,7 miliarde de euro, ceea ce reflectă integrarea economiei românești în lanțurile europene de producție, în principal ca furnizor de componente și subansamble.

Cristina Chiriac subliniază faptul că miza nu mai este valorificarea activelor existente, ci reconstruirea unor sectoare capabile să genereze competitivitate și valoare adăugată. „A doua oară nu mai avem ce vinde. Rămâne întrebarea ce construim, cât timp fereastra de oportunitate este încă deschisă”, transmite președinta CONAF, Cristina Chiriac.

Integrarea refugiaților nu este doar un exercițiu de solidaritate, ci și o investiție în capitalul uman cu efecte economice și sociale pe termen lung. Primele rezultate măsurabile ale programului Empowering Hope, dezvoltat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR), arată că accesul la educație poate deveni un instrument concret de incluziune și autonomie.

În perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, 666 de cetățeni ucraineni au participat gratuit la cele două sesiuni de cursuri de limba română organizate de ICR, în baza parteneriatului cu CONAF, iar 357 dintre aceștia au absolvit programul. Datele indică atât o creștere a interesului pentru cursuri, cât și o îmbunătățire a ratei de absolvire, semn că mecanismul de integrare începe să producă rezultate vizibile.

Programul s-a desfășurat în două etape. Prima sesiune, derulată între septembrie și decembrie 2025, a reunit 300 de participanți, dintre care 148 au absolvit cursurile. În cea de-a doua sesiune, desfășurată în perioada ianuarie – aprilie 2026, numărul participanților a crescut la 366, iar 209 persoane au finalizat programul. Astfel, interesul pentru cursuri a crescut cu 22%, în timp ce rata de absolvire a urcat de la 49% la 57%.

Profilul beneficiarilor evidențiază una dintre realitățile generate de războiul din Ucraina: 95% dintre participanți sunt femei, multe dintre ele însoțite de copii și aflate în procesul reconstruirii unei vieți independente în România. Pentru acestea, învățarea limbii române reprezintă mai mult decât dobândirea unor competențe lingvistice – este cheia accesului la piața muncii, la servicii medicale, la educația copiilor și la participarea activă în comunitate.

Parteneriatul dintre CONAF, ICR și Ambasada Ucrainei a fost lansat în urmă cu un an pornind de la ideea că integrarea durabilă presupune mai mult decât măsuri de sprijin pe termen scurt. Accesul la învățarea limbii române a fost definit încă de la început drept fundament al incluziunii sociale și economice, iar primele rezultate validează această abordare.

Potrivit CONAF, autonomia începe cu limbajul, iar accesul real la sănătate, educație și piața muncii depinde de capacitatea unei persoane de a comunica și de a-și valorifica propriile competențe.

Experiența programului Empowering Hope demonstrează că învățarea limbii române reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru dobândirea autonomiei. Fiecare curs absolvit înseamnă posibilitatea de a participa la un interviu de angajare, de a comunica eficient cu personalul medical, de a înțelege sistemul educațional și de a construi relații într-o comunitate nouă.

Totodată, rezultatele obținute validează modelul de colaborare dintre instituțiile publice și societatea civilă, construit pentru a facilita accesul beneficiarilor la educație, piața muncii și servicii publice. Reprezentanții CONAF susțin că proiectele societății civile pot demonstra ce funcționează, însă impactul lor pe termen lung depinde de integrarea soluțiilor validate în politicile publice și de dezvoltarea unor parteneriate stabile între instituții, mediul de afaceri și organizațiile care lucrează direct cu beneficiarii.

Programul Empowering Hope a debutat pe 29 noiembrie 2024, printr-o acțiune umanitară desfășurată la Cernăuți, având ca obiectiv inițial sprijinirea a 300 de femei refugiate. Pragul a fost depășit încă din primul an de implementare, însă miza proiectului depășește cifrele de bilanț. Obiectivul rămâne construirea unui model sustenabil de incluziune, care să transforme solidaritatea într-un mecanism concret și replicabil de integrare socială și economică.

Mesajul transmis de primele rezultate ale programului este unul clar: investiția în educație și competențe produce efecte măsurabile, iar integrarea capitalului uman poate deveni o resursă strategică atât pentru beneficiari, cât și pentru societate.

„În urmă cu un an afirmam că solidaritatea declarativă nu mai este suficientă și că România are nevoie de infrastructură de incluziune. Astăzi nu mai vorbim despre intenții, ci despre rezultate: 666 de persoane cu acces gratuit la cursuri de limba română, 357 de absolvenți. Investiția în competențe produce autonomie — acesta este calculul. Autonomia începe cu limbajul. Accesul la sistemul de sănătate, la piața muncii și la educație trece prin capacitatea de a comunica: o persoană care nu poate descrie un simptom medicului nu are, în fapt, acces la sănătate, oricâte drepturi îi conferă statutul de protecție temporară. Într-o economie care reclamă deficit de forță de muncă și presiuni demografice, integrarea trebuie tratată ca ceea ce este: o investiție în capitalul uman. Nu putem vorbi despre competitivitate ignorând oameni care vor să muncească, să învețe și să contribuie. O persoană care poate comunica are șanse mai mari să își valorifice competențele, să intre pe piața muncii și să participe activ la viața comunității. Proiectele societății civile pot demonstra ce funcționează. Dar demonstrația nu este suficientă. Pentru ca impactul să fie durabil, soluțiile validate trebuie preluate și dezvoltate prin politici publice și prin parteneriate stabile între instituții, mediul de afaceri și organizațiile care lucrează direct cu beneficiarii,” a declarat Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.