Legiuitorul francez a mers mai departe de reglementările europene în ceea ce privește vehiculele de 3,5 t, cerând – fapt unic în Europa – ca șoferii să nu ia nici măcar pauza zilnică în mașină, nu doar pe cea săptămânală normală, așa cum a amintit avocata Smaranda Rugină, partener UNTRR, avocat specializat în dreptul transporturilor și proceduri de insolvență și profesor universitar, în cadrul Conferinței Anuale a Transportatorilor Express de Mărfuri din România. Mai mult, și instituția de control DREAL face frecvent abuzuri.
Spre deosebire de camioanele grele, unde nu i se poate cere șoferului dovada că a luat pauza săptămânală normală în afara cabinei, ci trebuie prins în flagrant sau inspectorii trebuie să demonstreze că a dormit în cabină, în cazul vehiculelor de până la 3,5 t șoferul trebuie să dovedească el faptul că nu a dormit în mașină, pe baza documentelor furnizate de angajator. Şi nu se poate invoca argumentul că angajatorul nu i-a pus la dispoziție dovezile că a luat pauza zilnică în afara cabinei, deoarece legea franceză (articolul 3313-4 C. Transp) prevede că angajatorul are obligația de a-i asigură șoferului condiții de cazare în afara vehiculului compatibile cu demnitatea umană și condiții conforme de igienă, pentru sănătatea sa, dar și de a-i pune la dispoziție tot ce este necesar pentru a dovedi că perioadele de odihnă au fost luate în afara cabinei.
Omisiunea de a-i furniza șoferului dovada că a făcut pauza în afara vehiculului este infracțiune și se sancționează cu până la 1.500 de euro.
Legea din Franța spune că firmele pot prezenta orice fel de dovadă, nu doar factură de la hotel, că șoferul nu a făcut pauza zilnică în mașină, ci într-o locuință decentă. Deci poate fi un contract de închiriere sau declarația unei persoane care locuiește în Franța, potrivit căreia un anumit șofer a dormit acolo într-o anumită noapte. Dar managerii prezenți la conferință au spus că de cele mai multe ori astfel de dovezi au fost respinse, ceea ce a făcut-o pe Smaranda Rugină să sublinieze că, da, autoritățile de control interpretează uneori greșit legea, cu sau fără intenție, bazându-se pe faptul că firmele amendate nu vor depune contestație. „Dar conform legislației franceze aceste dovezi trebuie acceptate, deoarece legea prevede că dovada poate fi furnizată prin orice mijloc. Din fericire, judecătorii sunt imparțiali. Poate cei din prima instanță nu vor da dreptate firmei amendate, gândindu-se că va renunța, dar la apel sunt magistrați profesioniști, care trebuie să-și motiveze decizia, deci nu pot să nu țină cont de o dovadă despre care legea spune că este valabilă.“
O astfel de probă poate fi și factura digitală de la hotel, dar să fie corectă.
Pentru a avea succes în afaceri fie inovezi, fie ești mediocru dar constant și copiezi un model deja existent, a explicat Dan Preda (dreapta în foto), expert contabil și consultant fiscal și judiciar, la a șaptea ediție a Conferinței Anuale a Transportatorilor Express de Mărfuri din România, organizate de Kefren Expres. Acesta a mai precizat că nu e greșit nici să urmezi un proces care are, de exemplu, șapte pași, dar să elimini unul dintre ei în mod eficient, ajungând la același rezultat. „Este o formă de inovație.“
Consultantul Dacian Palladi (stânga în foto), pe de altă parte, a subliniat faptul că România nu are tradiție în inovație, că la noi nu se predau în școală cursuri despre inovație și că, așa cum a rezultat și din interacțiunea cu managerii participanți la conferință, firmele nu știu exact ce este inovația și nu angajează consultanți în inovație.
Acesta a amintit de teoria capcanei venitului mediu, care a apărut pentru că niște economiști au vrut să afle de ce, atunci când se ajunge la un anumit venit anual pe cap de locuitor, între 12.000 și 16.000 de dolari, cele mai multe țări nu mai reușesc să depășească acest prag. Iar explicația lor a fost că s-a epuizat modelul de dezvoltare. „În România s-au epuizat forța de muncă ieftină – pentru că nu mai este ieftină – și costurile mici – pentru că energia este mai scumpă decât în alte țări din Europa și după liberalizare se va scumpi și mai mult. Pregătirea noastră profesională nu este mai bună decât în alte țări. Iar alte argumente sunt greu de găsit.“
Și tocmai pentru că potențialul de creștere în cazul economiei românești în profunzimea ei s-a epuizat, în perspectiva următorilor 10 ani principala provocare pe piața forței de muncă de la noi este că vor fi prea mulți absolvenți de studii superioare cărora nu li se poate da de lucru conform pregătirii lor.
Posibilități teoretice de a inova există și la noi, admite Dacian Palladi, dar faptul că nu avem experiență în a face asta și că nu funcționăm decât de 35 de ani în economia de piață cântărește mult, deoarece inovația presupune riscuri de a pierde bani, deci pentru ea este nevoie de o anumită mentalitate. „Ofer consultanță de 35 de ani și în tot acest timp am întâlnit poate 2-3 companii – cu capital străin – care au investit în inovație.“
Pe de altă parte, Zsolt Gógucz, managing director Kefren Expres, amintește că în urmă cu 10 ani în transportul express se lucra cu foaia, pixul și calculatorul – ceea ce unele firme folosesc și acum – dar între timp a început o digitalizare ușoară și de circa un an au fost introduse în procesele de lucru AI, ChatGPT, Machine Learning ș.a., care permit eficientizarea muncii angajaților, oricum greu de găsit, astfel încât să crească valoarea adăugată pentru companii. Deci s-au făcut – dar încă se mai pot face – progrese în transporturi, ceea ce subliniază și Dacian Palladi. „Poate nu vă dați seama, dar jocurile sunt făcute, iar AI s-ar putea să înlocuiască un consultant plătit cu sume mari pe oră pentru a vă salva afacerea.“
Când vine vorba însă de folosirea ChatGPT, ca și a Google, important este să știi ce să îi ceri. „Pentru asta trebuie să fim educați, să citim mereu, să lucrăm cu experți, să avem standarde înalte de competiție, să creștem mult, iar asta nu se găsește în România, deoarece suntem o țară cu educație precară, cu mult sub ce există în lume.“
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit