Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Consultantul în transporturi Augustin Hagiu a vorbit – în cadrul celei de-a șaptea ediții a Conferinței Anuale a Transportatorilor Express de Mărfuri din România, organizate de Kefren Expres pe 24 și 25 octombrie, la Băile Felix (Bihor) – despre principalele două provocări din domeniul transporturilor. Prima dintre ele, în vigoare de la 1 iulie 2026, vizează implementarea tahografului și pentru vehiculele de peste 2,4 t și controlul în timp real al activității fiecărui șofer, care vor face să dispară principalul avantaj al transportului cu vehicule ușoare: rapiditatea. „În funcție de cum vă veți pregăti până atunci vom vedea cine și în ce condiții va mai opera pe piața de transport express, cât va reuși să absoarbă piața internă și ce investiții va trebui să faceți. Deci 2025 vine cu multe întrebări la care e bine să aveți răspunsuri rapide pentru a ști direcția în care să mergeți.“

A doua provocare, de data aceasta pentru toate firmele care fac transport de marfă, nu doar pentru cele cu vehicule ușoare, este legată de amprenta de carbon. Augustin Hagiu atrage atenția de circa trei ani în legătură cu certificările de care vor avea nevoie operatorii, dar la întrebarea „Câți dintre dumneavoastră aveți o certificare ISO care să ateste amprenta de carbon?“ a răspuns o singură firmă dintre cele prezente în sală, iar la întrebarea „Aveți alte certificări cerute de clienții cu contracte pe termen lung?“ nu a răspuns nimeni.

Ceea ce, în opinia sa, este grav, deoarece lucrurile nu pot fi lăsate pe ultima sută de metri, ci procesul ar fi trebuit început în ianuarie 2024, câtă vreme pentru o firmă medie durează circa șase luni. Pentru că este nevoie de o radiografie a situației actuale a firmei din acest punct de vedere și în funcție de aceasta și de componentele operațională și logistică se estimează de cât timp va fi nevoie.

„Nu sunt un promotor al acestor politici și cerințe“, subliniază Augustin Hagiu, „dar ele sunt o realitate, deci trebuie să ne facem serios temele ca să obținem toate certificările legate de emisiile de carbon. Deoarece veți primi tot mai multe solicitări de la clienți cu contracte directe sau prin intermediari, și apoi și de la cei care au curse spot, să aveți aceste certificări dacă vreți să mai lucrați cu ei.“

Reamintim că amprenta de carbon vizează întreaga activitate a firmelor: clădirea de birouri (cum este încălzită, cum se face schimbarea aerului ș.a.), service-ul și partea de flotă, unde se știe că direcția actuală presupune folosirea de vehicule electrice cu baterii sau de vehicule pe hidrogen.

În spatele documentelor pe care le cere Uniunea Europeană se află un întreg mecanism care combină know how-ul celor care au avut interes să promoveze asta în lume și inteligența artificială, existând deja soluții digitale care pot fi implementate în plus față de sistemele – ERP ș.a. –  pe care le au deja companiile. Programe se conectează la aplicațiile folosite de firme, extrag de acolo informații, le depozitează, le procesează și le cuantifică, astfel încât certificarea primită inițial să fie justificată în timp și acoperită de documente, iar clienții mari, la rândul lor, să fie acoperiți pentru a continua să mai existe pe piața globală.

Valentin Boldeiu, șef departament Fonduri Europene în cadrul Unicredit Bank, a vorbit la Conferința Anuală a Transportatorilor Express de Mărfuri din România despre faptul că este nevoie de încredere și parteneriat între stat, bănci și firme private, la fel ca acum 13-14 ani, când au apărut primele produse bancare destinate programelor de fonduri nerambursabile. În plus, acesta a subliniat faptul că „începem să vorbim toți aceeași limbă – sustenabilitate, reziliență, digitalizare, energie regenerabilă – ceea ce ne permite să evităm ce ne sperie pe toți, și pe bănci mai mult decât pe oricine: riscul“.

Când nu există predictibilitate imediată asupra evoluției modelelor de afaceri și fluxului de încasări și plăți, riscurile sunt mari. De aceea este important sprijinul adus de finanțarea publică și „așteptăm cu interes să continue aceste programe de garanții de stat pentru firme mari, mijlocii și mici derulate până la final de an prin EximBank și să se aprobe programe operaționale pe fonduri europene“.

Prin PNRR ar urma să fie alocate României circa 29 de miliarde de euro, din care jumătate cu dobândă subvenționată de UE și jumătate granturi, iar până în 2027 ar urma să mai vină în țară 51 de miliarde de euro pentru programe operaționale, având printre beneficiari și transportul.

Multe dintre aceste fonduri sunt dedicate autorităților publice pentru dezvoltare de infrastructură, dar și ele sunt menite să ajute firmele de transport – și nu numai – prin creșterea vitezei comerciale.

Pentru IMM Invest Plus există o alocare bugetară de circa patru miliarde de euro, „care ne ajută să susținem creșterea economică. Nu ne așteptăm să vedem o recesiune tehnică, o scădere economică semnificativă, ci avem un orizont de 2-3 ani în care să continuăm activitatea.“ Și, deoarece transportatorii sunt în general afectați de cursul euro/leu care este ținut pe loc – deoarece se știe că într-o economie de piață exportul este ajutat când euro crește față de moneda națională, așa cum a fost lăsat să crească liber în Ungaria – ei au vrut să afle opinia specialistului Unicredit referitoare la acest subiect.

Valentin Boldeiu recunoaște că încasările transportatorilor sunt afectate de cursul euro, dar explică faptul că intervalul în care variază cursul este corelat și cu alte elemente de politică financiară și economică, printre care deficitul bugetar, „deci să vedem și partea bună, faptul că această variație se păstrează într-un interval de siguranță, că se poate previziona cât de cât și deci se poate evita o mare parte din risc“. Totuși, Zsolt Gogucz (Kefren Expres) a subliniat faptul că atunci când euro este jos față de leu firmele care fac export înregistrează pierderi contabile și că pentru bănci pierderile sunt pierderi  indiferent dacă provin din operațional sau din diferența de curs valutar, ceea ce afectează bonitatea firmelor.