Nu mai este un secret ca infrastructura feroviara de care Romania dispune este precara, pe alocuri inexistenta, bifand lipsuri la multe capitole, printre care monitorizare, rapiditate, informare in timp real, elemente care nu sunt compatibile cu o logistica moderna. Avand in vedere faptul ca 70-75% din traficul de containere mari se desfasoara prin portul Constanta, iar in cazul transportului pe cale ferata au disparut trenurile inter-terminale, cele mai multe garnituri fiind dedicate unui singur client, Romania trebuie sa dezvolte puncte logistice axate pe rute intermodale. Mai ales ca deja exista producatori si operatori logistici care au ales sa lucreze combinat, unele companii chiar au investit in acest sens, iar toate aceste actiuni pot face diferenta intre costuri optimizate si pierdere, poluare si aer curat. Toate aceste idei au fost dezbatute in cadrul unei conferinte organizate de Grup Feroviar Roman.
Este adevarat ca multe dintre terminalele cu conexiune la calea ferata nu indeplinesc conditiile unei logistici din secolul vitezei, dar trebuie sa recunoastem rolul acestora si al transportului feroviar in dezvoltarea unor solutii logistice optime, care pot reduce timpul de manipulare, de transfer de la un sistem de transport la altul. Din cauza schimbarilor climatice din ultimele decade, solutiile logistice ecologice sunt o prioritate. Pe langa depozitele verzi, transportul combinat, cu accent pe feroviar si maritim, are o contributie insemnata la un mediu mai curat.
La nivel european, caracteristicile transportului feroviar prezinta avantaje economice nete in fata altor moduri de transport, dar aceste avantaje – fluxurile de masa, existenta unei infrastructuri care acopera aproape tot teritoriul, terminale in mediul urban si suburban in apropierea marilor centre de consum – sunt neutilizate in conturarea unei oferte logistice. Coridoarele (axele majore) de transport pot oferi un acces mai bun la piete, mai ales ca lanturile de distributie asigura astazi pana la 10% din PIB-ul european.
Plecand de la aceste premise a fost demarat proiectul european Flavia, in care a fost antrenata si Romania, si care se desfasoara in perioada 2010-2013. Obiectivul general al proiectului este consolidarea unui canal logistic in transportul de marfuri din Europa Centrala catre Marea Neagra, cu legaturi catre spatiul TRACECA (Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Aria) prin identificarea barierelor in utilizarea caii ferate si a transportului fluvial, dar si a cailor de facilitare a transferului de la transportul rutier catre cele doua moduri de transport mai prietenoase cu mediul. Acesta vizeaza transferul de bune practici si de cunoastere, de promovare a transportului intermodal de marfa, pentru fundamentarea unor structuri de cooperare de-a lungul coridorului si de incurajare a operatorilor si agentilor economici de a utiliza transportul intermodal. Flavia nu reprezinta un proiect pur de imbunatatire a infrastructurii de transport, concentrandu-se si asupra proceselor logistice si de identificare a unor noi rute, mai rapide, de transport.
Proiectul, finantat de FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionala), va duce la intarirea coeziunii teritoriale prin reducerea barierelor tehnice, organizationale si administrative in lanturile logistice intermodale. In plus, vor fi dezvoltate relatiile comerciale si logistice in Europa Centrala si Europa de SE si se vor extinde catre tarile din zona Marii Negre. Proiectul promoveaza si integrarea interna prin consolidarea unor aliante la nivel national si transnational intre operatorii de transport si cei logistici. Romania este membra a programului Flavia alaturi de Austria, Germania, Cehia, Polonia, Ungaria, si Slovacia.
Operatorii logistici au inceput sa mizeze si pe intermodal…
Logistica are nevoie de investitii masive in infrastructura, si nu facem referire doar la cea rutiera, ci si la cea feroviara. Importanta acestui fapt a fost inteleasa si in Romania, dovada stau investitiile realizate de companiile private in terminale de cale ferata. Tibbett Logistics, unul dintre furnizorii de servicii logistice care acopera sectoarele de retail, FMCG si automotive, a manipulat, in 2010, in Romania, peste 1,8 milioane de paleti, fiind, de altfel, si singurul furnizor de servicii logistice care dispune de un terminal intermodal la Bucuresti.
Reorientarea catre intermodal a venit ca urmare a cresterii pretului la carburant cu aproape 50% in ultimii doi ani, ceea ce a determinat clientii sa se orienteze catre solutii mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Pe de alta parte, a crescut presiunea exercitata de companiile internationale pentru a utiliza solutii logistice sustenabile, iar unul dintre beneficiile aduse de criza a fost schimbarea de mentalitate si deschiderea catre solutii noi. Tibbett&Britten a fost prima companie cu capital privat care a legat operatiunile dintre depozit si linia de productie, pentru Unilever, pe cale ferata, inca din 1960.
In Romania, compania furnizeaza servicii intermodale incepand cu 2008, iar terminalul din Bucuresti a devenit operational in 2009. Importul marfurilor destinate Europei de Est prin portul Constanta reduce timpii de livrare cu 25%, iar nivelul emisiilor de CO2, cu 50%. Aceasta modalitate de lucru nu este mai eficienta doar din punct de vedere al timpului de livrare, ci si financiar si ecologic. Pe langa terminalele de la Bucuresti, Arad si Sofia, pasul urmator este reprezentat de extinderea catre alte locatii din Europa Centrala si de Est (Budapesta, Bratislava).
… la fel si producatorii
Din 2000 pana in prezent, vanzarile de autovehicule Dacia au cunoscut o crestere treptata de la an la an, chiar si in anii de criza. In 2010, uzina Dacia a produs 341.408 unitati, in timp ce uzina de mecanica si sasiuri a produs 247.761 de motoare, 560.342 de cutii de viteze, 31.005 module de transfer, 44.035 de punti fata, 363.847 de punti spate, 696.526 de cadre GMP si 1.048.205 osii.
Necesarul de transport al uzinei de la Mioveni nu este reprezentat doar de vehicule, ci si de materii prime, si este asigurat atat rutier, cat si feroviar. Dacia transporta de la uzina catre punctele de vanzare 10 camioane/ zi, iar international pleaca zilnic 90 de camioane.
Necesarul de exporturi este completat pe calea ferata: 7-8 trenuri pleaca saptamanal catre Europa de Vest si 5-6 catre portul Constanta. De la ILN pleaca doua trenuri saptamanal catre Rusia, 2-3 catre Constanta si la fel catre Hamburg. Orientarea partiala catre transportul feroviar a dus la scoaterea de pe traseu a 350 de camioane/ zi.
Constanta, poarta estica a Europei
Portul Constanta reprezinta un hub pentru Europa Centrala si de Est, statut determinat de pozitia geografica, fiind amplasat pe Coridorul IV, atat rutier, cat si de cale ferata, conectat cu Coridorul VII (Dunarea) si in imediata apropiere a coridorului IX nord-sud. In plus, reprezinta principala poarta a UE spre est. Cu o suprafata de 3.926 ha, din care 1.313 ha pe uscat, portul dispune de 140 de dane operationale. Adancimea la dane, de 7-9 m, permite si accesul vaselor de 165.000 dwt si a vrachierelor cu capacitate de 220.000 dwt. Portul dispune de patru terminale de containere si ofera o capacitate totala anuala de operare de peste doua milioane de TEU. Liniile fluviale de transport de containere fac legatura cu porturile romanesti la Dunare, dar si cu porturi precum Belgrad sau Budapesta. In cadrul portului exista potential pentru deschiderea de linii de ferry-boat, pe langa terminalul deja existent operat de CFR Ferry-boat si cei 300 km de cale ferata.
Pentru cresterea traficului in port si pentru atragerea operatiunilor importatorilor si exportatorilor din Europa Centrala este esentiala cresterea vitezei pe Coridorul IV Pan-European. Autoritatile portuare au in vedere acest lucru si in momentul de fata se afla in desfasurare un proiect de dezvoltare a capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a portului, prin dublarea liniei de cale ferata si construirea unei cladiri de exploatare. Grupa de primire-expediere este formata din patru linii feroviare, iar cea de manevra dispune de sase linii. Capacitatea feroviara in portul Constanta Sud a fost dezvoltata prin sase linii electrificate, trei linii de tragere si un nou sistem centralizat electrodinamic, proiecte finalizate inca din 2009.
Ca in fiecare an, FM Logistic a organizat si in vara aceasta o intalnire cu clientii, in cadrul evenimentului Customer Day de la Clubul Diplomatilor din Bucuresti. Evenimentul, care se doreste a fi o zi dedicata clientilor companiei, a devenit deja o traditie, ajungand la a patra editie. Discutiile s-au purtat pe marginea solutiilor de imbunatatire a proceselor si serviciilor oferite de FM Logistic, dar si a inovatiilor aduse de companie in procesul de supply chain din domeniul farmaceutic.
Cu aceasta ocazie, Cristian Stelia, directorul de depozit al companiei, a explicat modul in care FM Logistic isi imbunatateste permanent serviciile si produsele la costuri minime. Astfel, toate procesele sunt constant evaluate, si imbunatatite, pentru a deveni tot mai eficiente si mai flexibile. In cazul in care, dupa evaluare, este nevoie de procese suplimentare, acestea sunt planificate si implementate.
Cristian Stelia a spus ca, pentru a deveni competitivi si a raspunde cat mai bine necesitatilor clientilor, este nevoie de imbunatatirea continua a activitatii. Acesta a explicat ca exista patru tipuri de imbunatatire continua in logistica, numite Kaisen, six sigma, Lean si total quality management.
Scopul Kaizen (kai-schimbare, yen-bun) este acela de a elimina pierderile din activitatile care adauga costuri suplimentare, insa nu si valoare. Kaizen mai implica livrari la timp si procese de lucru standardizate. Aici trebuie sa se acorde atentie nu numai rezultatelor, ci si proceselor. In plus, ar trebui avuta in vedere o privire de ansamblu a intregului proces si nimeni nu ar trebui sa fie invinuit pentru greseli, deoarece acest lucru ar implica pierderi de energie.
Sistemul six sigma cauta sa ridice calitatea proceselor prin identificarea si eliminarea erorilor sau minimalizarea variabilitatii in procesele de fabricatie si business.
Acesta utilizeaza un set de metode de management, in special de statistica. Fiecare proiect six sigma dintr-o organizatie urmeaza o secventa definita de pasi si are scopuri cuantificabile din punct de vedere financiar. Cei cinci pasi ai unui proiect six sigma sunt reprezentati de DMAIC (Defineste, Masoara, Analizeaza, Imbunatateste, Controleaza).
Initial concentrat pe activitatile de productie, Lean s-a extins intre timp spre toate procesele, iar scopul este de a elimina pierderile din fiecare arie. In plus, Lean presupune cat mai putin efort uman, mai putine inventare, un timp mai scurt de a dezvolta procesele si un timp cat mai mic de reactie la cerintele clientilor. In acelasi timp, Lean inseamna oferirea unor produse de top si a unor servicii in modul cel mai eficient si economic posibil.
Acest tip de imbunatatire continua presupune un set de instrumente care asista la identificarea si eliminarea muncii fara valoare adaugata. Cum sunt eliminate pierderile, calitatea este imbunatatita, in timp ce timpul de productie si costurile sunt reduse.
Top Quality Management (TQM), definita ca o filosofie de management, cauta sa integreze toate functiile organizationale (marketing, finante, design, productie etc.), pentru a se concentra asupra satisfacerii clientilor si asupra obiectivelor companiei. Organizatiile trebuie sa lupte pentru a continua imbunatatirea acestor procese prin incorporarea cunostintelor si experientei angajatilor.
TQM se bazeaza pe ideea ca atat calitatea produselor, cat si a proceselor este responsabilitatea fiecarei persoane implicate in crearea sau consumul acestora. Principala diferenta dintre TQM si six sigma este abordarea. Iar in orice abordare este esentiala identificarea punctelor tari si slabe dintr-o organizatie si concentrarea pe cele slabe, transformarea imbunatatirii continue intr-un proces de echipa, concentrarea pe cateva probleme vitale mai degraba decat pe un numar mare, colaborarea cu oameni entuziasti, oferirea de informatii si resurse relevante pentru fiecare si, nu in ultimul rand, celebrarea castigurilor.
Imbunatatiri importante ale activitatii
Dupa implementarea acestei imbunatatiri continue, in ultimii doi ani, pentru doi mari clienti ai FM Logistic, toate KPI-urile au crescut, in timp ce activitatea a crescut cu circa 30%, numarul de operatori fiind constant. Pentru unul din clienti, in ultimul an volumele au crescut cu 25%, in timp ce valoarea facturilor s-a redus cu 5%.
In plus, compania a apelat la abordarea six sigma pentru imbunatatirea acuratetei picking-ului, iar procentul reclamatiilor a scazut de la 32 la mai putin de 5. De asemenea, proiectele implementate pentru reducerea distrugerilor din depozit au determinat ca pentru unul din clienti, al carui KPI era in zona „rosie“ pentru circa trei ani, in noua luni sa treaca in zona „verde“. Cu aceeasi abordare, FM a reusit ca, intr-un sistem de depozitare FIFO pentru baterii, prin scanare, sa se reduca timpul pentru schimbarea acestora, iar productivitatea sa creasca cu 4%.
Cu ajutorul tehnicii „lean“ pentru activitatile de co-packing si etichetare, FM Logistic a reusit sa ridice capacitatea cu 75% folosind acelasi echipament si spatiu pentru reproiectarea lui.
In plus, in urma imbunatatirilor facute in ceea ce priveste securitatea, nu au mai fost raportate furturi din depozite. „Toate aceste imbunatatiri au fost posibile numai datorita unei sinergii puternice intre diferitele functii ale companiei. Cu alte cuvinte, a fost un efort de echipa.“
AEXXDIS FM Health livreaza si in spitale
AEXXDIS FM Health Supply Chain, divizia de produse farmaceutice a companiei, este prezenta in 14 tari, cu 60 de locatii de distributie, 2.220.000 de stocare si 12.000 de angajati. Compania livreaza produsele catre spitale, farmacii, pacienti, laboratoare, clinici si, uneori, chiar si in salile de operatie. La livrarea medicamentelor in cadrul spitalelor, compania garanteaza trasabilitatea produselor, o buna vizibilitate a stocurilor, activitati optimizate, dar si o solutie economica pentru companii farmaceutice si spitale.
Abordarea s-a bazat pe determinarea cerintelor clientilor, eliminarea permanenta a pierderilor, reducerea timpului de livrare, dar si pe capacitatea de a mentine o abordare globala.
Rezultatul a fost o reducere a pierderilor cu 26%, o mai buna productivitate, reducerea timpului la o zi pentru un ciclu de patru zile, reducerea inventarului cu 8,5%. De asemenea, pentru o activitate cat mai performanta, compania a implementat revizuiri lunare, dar si target-uri anuale.
In plus, FM face importuri, exporturi, transport maritim si aerian al produselor de sanatate la temperatura controlata si ambientala, propunand expeditii ale pachetelor in ambalaje potrivite in functie de tipul de marfa si de transport, dar se ocupa si de formalitatile vamale de import sau export.
Jean Francois Fusco, pharmaceutical managing director Europe, a explicat ca unele medicamente, precum insulina sau morfina, trebuie administrate cu ajutorul unor recipiente cu o durata de viata de doi ani, insa se considera ca ele sunt posibil contaminate dupa utilizare. De aceea, AEXXDIS FM Health a implementat „reverse logistic“ pentru recipientele reutilizabile, care au fost, evident, decontaminate. Astfel, 5% din recipientele returnate pe unitate au costat 90 de euro, iar o alta reducere de 50 de euro a rezultat din trimiterea lor catre producator.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit