Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Taxele de drum vor avea de anul acesta un impact și mai mare asupra costurilor operaționale ale firmelor de transport, întrucât mai multe state europene și-au mărit tarifele de utilizare a infrastructurii rutiere. De asemenea, și prețul motorinei a mai crescut puțin, iar aceste majorări vor afecta toți cărăușii, indiferent de furnizorul de servicii sau de carburant. România pregătește modificarea tarifelor de utilizare a rețelei rutiere naționale de la 1 ianuarie 2026, așa cum prevede legea 226/2023. Nu știm deocamdată cât va costa rovinieta de anul viitor, dar concluziile studiului de oportunitate cu privire la reformarea rovinietei – prezentate în 2023 de o companie irlandeză de consultanță – vehiculau creșteri alarmante de prețuri în special pentru transportul greu de marfă. Așa că atenție la negocierea contractelor pentru 2026, întrucât costurile de operare ar putea să crească destul de mult mai ales pentru cei care au rulaj mare la intern.

După creșterile uriașe ale taxelor de drum din Europa la începutul anului trecut – Germania conducând detașat în topul scumpirii utilizării infrastructurii rutiere – 2025 vine cu noi majorări, e-adevărat, mai mici, în mai multe state. Acestea trebuie luate însă în considerare, întrucât vor impacta costurile de operare și, implicit, marjele de profit ale transportatorilor. Cărăușii români cu rulaj mare pe național mai pot sta liniștiți până la finalul anului, însă trebuie să se pregătească de o creștere semnificativă a rovinietei (TollRo) începând de la 1 ianuarie 2026.

Adoptarea legii 226 în februarie 2023 a iscat discuții aprinse la momentul respectiv, tot atunci fiind prezentat la sediul Ministerul Transporturilor și studiul de oportunitate cu privire la noile tarife de rovinietă, ce ar trebui implementate de anul viitor. Deși nu s-a revenit de atunci asupra acestui subiect, legea este în vigoare și se va aplica potrivit calendarului, cu toate tarifele revizuite și majorate. Dacă în cazul vehiculelor de transport persoane și al utilitarelor de marfă cu MTMA sub 3,5 t se va menține plata în funcție de categoria vehiculelor, norma de poluare Euro și durata de utilizare a rețelei naționale de drumuri (la fel ca acum), transportul de marfă de peste 3,5 t va trece la sistemul de taxare TollRo, care va calcula tariful rutier în funcție de distanța parcursă. Este vorba despre actualele categorii de tarifare C, D, E și F. TollRo va putea fi achitat automat prin sistemul SETRo (Serviciul Electronic de Taxare Rutieră), prin achiziția unui tichet de rută cu o singură trecere sau printr-o aplicație mobilă ce va fi pusă gratuit la dispoziția utilizatorilor de către CNAIR.

Într-un răspuns oficial primit de revista Tranzit de la CNAIR, categoriile și nivelurile tarifelor rutiere urmează să fie supuse dezbaterii în Comisia de Dialog Social, după care se vor aproba prin ordin al ministrului Transporturilor. Trebuie reținut însă că noile taxe de drum au ca obiectiv – potrivit legii 223/2026 – „recuperarea costurilor infrastructurii rutiere și a celor legate de poluarea atmosferică generată de trafic, în conformitate cu principiul «poluatorul plătește», dar și situarea tarifelor la niveluri inferioare celor existente în statele membre”. Foarte important, în legea națională nu se prevăd și corelări directe cu emisiile de CO₂.

Taxele rutiere în Europa

În Ungaria, taxa de infrastructură a crescut de la începutul acestui an cu rata inflației la nivelul atins în august 2024, deci cu 3,4%, în timp ce taxa de cost extern rămâne la același nivel. Astfel, camioanele cu 4 axe plătesc de la 1 ianuarie a.c. un tarif/km de 156,53 HUF la utilizarea drumurilor expres, iar cele cu 5 axe, 163,89 HUF/km. Acestei taxe i se mai adaugă o taxă de poluare a aerului + zgomot și un supliment de emisii de CO₂. Camioanele cu 4 axe mai plătesc deci între 67,61 și 1,48 HUF pentru poluarea aerului + zgomot, în funcție de norma Euro (se aplică chiar și pentru vehiculele electrice) și între 38,99 și 16,78 HUF pentru emisiile de CO₂, iar cele cu 5 axe, între 95,74 și 1,48 HUF pentru poluarea aerului plus zgomot și între 44,91 și 19,74 HUF pentru CO₂. (n.r.: 1.000 HUF=0,002450 euro)

Acciza aplicată carburanților de statul maghiar a crescut de la 1 ianuarie 2025, ceea ce a determinat o scumpire la pompă cu 0,014 euro+TVA/litru. Trebuie menționat că plafonul de acciză recuperabilă pentru companiile de transport a crescut de la 10 la 17 HUF/l. În aceste condiții, până la momentul la care nu se va mai restitui acciza în România, respectiv cei 20 de bani/l, alimentările în țară sunt mai avantajoase, a arătat Claudia Barbu, Marketing Manager DKV Mobility.

Austria introduce o nouă categorie de taxare de anul acesta, pentru transportul de persoane. Astfel, costul compensării emisiilor de CO₂ în cazul autobuzelor M2 și M3 va fi cu 25% mai mic. Va crește tariful vinietelor pentru vehiculele de sub 3,5 t cu 8,3%, în timp ce camioanele vor plăti cu 12,5% mai mult, deși inițial fusese anunțată o majorare treptată a taxelor de drum și un procent de doar 5,5% în 2025. Astfel, tariful pentru camioanele Euro 6 Clasa 1 CO₂ va fi de 0,05317 euro/km, în timp ce pentru Euro 5 și EEV, costul este de 0,055 de euro/km.

Taxa CO₂ aplicată carburanților va crește la 55 de euro/tonă, ceea ce se traduce într-o scumpire la pompă de aproximativ 0,026 de euro/l la diesel, aplicată tuturor furnizorilor de combustibil din Austria.

Rețeaua de drumuri taxabile din Polonia a crescut cu 1.600 km, iar de la 1 ianuarie a.c. tarifele se vor scumpi în medie cu 4,36%. Atenție! Toate companiile străine, inclusiv cele din România, ce fac transport în sau prin această țară, sunt obligate să se înregistreze în sistemul SENT, care nu este însă conectat la sistemul de taxe de drum. Prețul variază între 0,76 și 0,30 zloți/km, în funcție de norma Euro. (n.r.: 1 zlot=0,2379 euro)

Danemarca a renunțat din 2025 la eurovignetă, trecând de la sistemul de taxare pe zi la cel pe km. Asta înseamnă că vehiculele comerciale grele trebuie echipate cu aparate de taxare (de exemplu, DKV Box Scandic Truck pentru clienții DKV Mobility). Creșterea de cost este diferită în funcție de ruta aleasă. În plus, se adaugă în prețul carburantului o taxă suplimentară ca parte a planului de inițiative ecologice al guvernului danez, care a dus la o creștere cu 0,117 euro/l de la 1 ianuarie a.c.

Și alte state europene au adoptat majorări ale taxelor de drum în diferite procente: +1,8% în medie în Italia (corelat cu rata inflației), +2,85% în Belgia, +4,64% în Spania (pentru taxele de autostradă), +5% în Cehia și nu mai puțin de +13% în Luxemburg, Olanda și Suedia (din martie 2025). Separat, trecerea prin Tunelul Frejus și pe Podul Oresund s-a scumpit cu 1,35% și respectiv 1,5%.

„Față de începutul de an 2024, acum vedem creșteri mai temperate, însă tocmai aici este pericolul cel mai mare. Dacă firmele de transport nu vor lua în considerare aceste procente relativ mici doar pentru că nu sunt de așa mare impact precum au fost majorările de 82% din Germania și de 45% din Ungaria din urmă cu un an, riscă să piardă și mai mult din marja de profitabilitate, care oricum este mică. Putem pune la dispoziția clienților orice informație oficială și calcul de preț privind creșterile de costuri la taxe de drum și carburanți, pentru ca aceștia să le poată prezenta mai departe partenerilor lor în vederea renegocierii tarifelor de transport”, a concluzionat Claudia Barbu.

Companiile din România consideră că 2025 va fi un an plin de provocări, dar cu un optimism moderat, conform studiului Deloitte CFO Survey România 2025. Principalele priorități ale directorilor financiari (CFO) vor fi gestionarea riscurilor și a costurilor. Deși majoritatea directorilor financiari români (58%) se așteaptă la creșteri ale veniturilor, acest procent este în scădere față de anii anteriori (73% în 2021). Așteptările lor sunt concordanță cu cele ale CFO-ilor din Europa Centrală. Studiul a fost realizat la finalul anului trecut în rândul a circa 130 de directori financiari din România.

Studiul evidențiază o prudență mai mare față de cheltuielile de capital (CAPEX) în 2025, comparativ cu anul precedent și cu media regiunii Europei Centrale. Doar 34% dintre directorii financiari din România estimează o creștere a CAPEX, în scădere față de 46% anul trecut, în timp ce 33% prevăd o scădere, față de 19% anterior.

În ceea ce privește angajările, doar 26% prevăd o creștere a numărului de angajați, comparativ cu 37% anul trecut, iar proporția celor care preconizează o reducere a personalului a crescut la 28%, de la 18% în ediția anterioară.

În 2025, apetitul pentru risc al companiilor din România este redus, 87% dintre respondenți considerând că nu este un moment propice pentru asumarea unor riscuri mai mari, o tendință similară cu cea regională. Principalele riscuri identificate includ: scăderea cererii interne (44%) și externe (33%), intensificarea reglementărilor (44%), deficitul de forță de muncă (39%) și evoluțiile geopolitice (35%). Dintre riscurile geopolitice, conflictul din Ucraina este cel mai menționat, de 47% dintre respondenți.

Inflația rămâne o preocupare majoră pentru companiile din România, deși nivelul estimat al acesteia a scăzut de la 11,2% acum doi ani la 5,4%. Această previziune este mai pesimistă decât cea a Băncii Naționale a României și a Institutului Național de Statistică. Pentru zona euro, rata inflației este estimată la 3,1% pentru următoarele 12 luni. Perspectivele directorilor financiari români sunt similare cu cele ale omologilor din Europa Centrală, ambele fiind mai rezervate decât prognozele instituțiilor financiare naționale și internaționale și de macro-economiști.

În 2025, companiile din România își vor prioritiza managementul costurilor, această strategie fiind menționată de 37% dintre participanții la studiu. Alte arii includ creșterea organică (24%), creșterea pe piețele existente (8%) și introducerea de noi produse și servicii (tot 8%).

„În perioada în care am efectuat studiul, mediul de business aștepta anunțarea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, așadar am întrebat directorii financiari din România care sunt estimările lor cu privire la sistemul fiscal. Cum era de așteptat, cei mai mulți au prevăzut creșteri. De asemenea, ei întrevăd o posibilă creștere a costului finanțării, din cauza nivelului de incertitudine economică și politică. Aceste aspecte explică parțial abordarea lor prudentă față de investiții și ne reamintesc că mediul de afaceri are nevoie în primul rând de stabilitate politică și de predictibilitate legislativă.”,

a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

Studiul Deloitte CFO Survey România 2025 a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2024. Răspunsurile locale sunt comparate cu datele agregate colectate de la peste 650 de directori financiari din 14 țări din Europa Centrală – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.