crestere economica Archives - Pagina 8 din 10

Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) a publicat recent un studiu referitor la perspectivele economice și costurile de transport rutier. Aici se arată că, în ciuda numărului mare de factori care afectează negativ economia – războiul din Ucraina, evenimentele climatice, inflația ridicată, strategia zero covid în China etc. – FMI prevede pentru 2022 o creștere a economiei mondiale de 3,2%, cu 0,5% mai mare decât cea din 2019, de dinainte de criza sanitară.

În prezent situația economică se deteriorează, dar treptat, iar punctul de plecare al acestei deteriorări se află în punctul cel mai de sus al redresării de după criza Covid: în 2021 creșterea a ajuns la +6,1%, apoi a decelerat, tendință care va continua în 2023, când va fi mai mică decât în 2022 (+2,9%), constrânsă de inflația ridicată. Încetinirea provine mai ales din dificultățile de aprovizionare și de cererea de produse, care începe să scadă, deoarece creșterea inflației reduce veniturile reale ale gospodăriilor și afectează perspectivele pentru 2023, menținând riscul de recesiune în multe țări.

Potrivit FMI, creșterea prețurilor bunurilor de consum la nivel mondial, care a fost de 4,7% la sfârșitul lui 2021, va fi de 8,3% la sfârșitul lui 2022, iar OECD crede că 60% din această creștere este cauzate de creșterea costurilor din lanțurile de producție: creșterea salariilor nu trebuie neglijată, dar prețurile produselor energetice, ale materiilor prime sau ale anumitor produse intermediare sunt mult mai ridicate decât în 2021. În siajul prețului petrolului și întreținute de mecanisme de compensare între piețele de energie, alte produse energetice – electricitatea sau gazele – se confruntă și ele cu creșteri spectaculoase.

Petrolul se află la sfârșitul ciclului de creștere: de la 139,10 dolari/barilul de țiței Brent în martie s-a ajuns la 123,96 de dolari în iunie, iar în trimestrul al treilea tendința descendentă a continuat, până la mai puțin de 95 de dolari, cât este în prezent. Analiștii din domeniu se așteaptă la o stabilizare la sfârșitul anului. Și prețul oțelului s-a stabilizat și are o tendință descendentă, în timp ce prețurile produselor agricole rămân supuse tensiunilor.

Așteptările OCDE, FMI și ale altor instituții sunt similare în ceea ce privește efectul general al inflației și nivelul preconizat pentru 2022, unde există variații semnificative de la o țară la alta: +25% pentru Turcia, +17% pentru Rusia, +9,0% pentru Regatul Unit, +8,3% pentru Statele Unite și Germania, între +6,0% și +6,6% pentru Franța sau +2,4% pentru China și +2,1% pentru Australia, una dintre țările cel mai puțin afectate.

Deocamdată, aceste instituții anticipează posibile corecții ascendente, deoarece riscurile rămân la un nivel foarte ridicat și, chiar dacă cele mai multe s-au materializat deja, încă sunt posibile noi evoluții.

Pe termen mediu provocările legate de tranziția energetică vor menține ridicate costurile energiei, iar comerțul mondial ar putea avea de suferit din cauza unor strategii geopolitice mai puțin globale: diferite state promovează acum apariția unor blocuri de afinitate, antagonice unul față de celălalt, ceea ce poate duce la politici protecționiste. Transportul rutier de mărfuri și cel de persoane sunt afectate cel mai mult de scumpirea combustibililor – de exemplu, motorina costă în Franța cu 52% mai mult decât la început de an. Dar și celelalte costuri ale firmelor din domeniu au crescut față de 2021, cu o medie de 6%. Despre transportul rutier însă vă vom prezenta în curând noi informați din studiul CNR.

Conform Fondului Monetar Internațional, creșterea economiei mondiale ar trebui să fie de 5,9% în 2021, mai ales datorită relaxării restricțiilor sanitare comparativ cu anul anterior, care a permis reluarea în forță a activităților economice. Dar aceste previziuni sunt în scădere față de cele făcute anterior pentru 2021. De exemplu, una dintre economiile cele mai dinamice din lume în această etapă de revenire, cea a Statelor Unite, își revizuiește previziunile de creștere pentru 2021 de la 8% la 7%. Iar perspectivele unei reveniri pur și simplu la normal sunt în scădere din cauza lipsei de materii prime și de personal, care alimentează inflația și diminuează beneficiile aduse de redresarea economică. În plus, există temeri mari referitoare la recidiva epidemiei de Covid-19.

FMI mai spune că la final de 2021 prețurile bunurilor de larg consum vor fi mia mari cu 5,1% în SUA, cu 2,9% în zona euro, cu 4% în Germania și cu 2,9% în Franța, iar institutul de statistică din Franța, INSEE, anunță pentru octombrie, pentru această țară, o creștere de 2,6% a prețurilor față de perioada similară a anului anterior, în condițiile în care în septembrie creșterea era de 2%.

Bucla salariu-preț-putere de cumpărare devine noua provocare politică, economică și socială în toate țările cu economie dezvoltată, deoarece salariile, pe fondul creșterii prețurilor la produsele de consum, intră într-o spirală inflaționistă și duc la noi creșteri de prețuri, mai ales pentru servicii.

Criza de materii prime, departe de a se fi rezolvat, surprinde prin durata și amploarea ei, ceea ce încetinește creșterea economică.

În 2022 creșterea economică mondială se va menține, fiind estimată la 4,9%, o dinamică puternică, peste media pe termen lung. Unele țări, mai ales cele din zona euro, vor cunoaște noi accelerări ale economiei.

Tensiunile de pe piața energiei vor fi mari până în primăvară, iar fenomenele inflaționiste nu se vor resorbi înainte de al doilea trimestru al anului viitor.

În aceste condiții, CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) arată că PIB-ul acestei țări va crește în al treilea trimestru din 2021 cu 3%, datorită unei creșteri a consumului intern și accelerării exporturilor. Iar creșterea ar trebui să se mențină până la final de an.

În ceea ce privește transportul rutier de mărfuri, el cunoaște o creștere a cifrei de afaceri, așa cum arată datele provizorii ale INSEE, de 8% față de perioada similară din 2020. La final de august aceasta era cu 5% peste nivelul din decembrie 2019, deci de dinainte de criza Covid-19. Însă transportul de pasageri, afectat în continuare puternic de criza sanitară și de impactul ei aspra turismului, înregistra la final de august o cifră de afaceri totală cu 10% mai mică decât în perioada de dinainte de criza sanitară.