crestere preturi Archives

Evoluția pieței auto second hand din România frânează în 2023. Creșterea preconizată pentru anul acesta este de doar 1 – 2%, la un volum care, însă, ar putea depăși, pentru prima oară în istorie, 320.000 de autovehicule second hand înmatriculate, potrivit unei analize Instant.ro, prima platformă din România bazată pe AI care intermediază vânzări de mașini second hand.

O altă premieră, și cea care dă cel mai mare impact din 2023 în piața de autovehicule rulate din România este prețul. Vehiculele second hand au atins anul acesta cel mai mare preț din toate timpurile. Costul mediu al mașinilor second hand a crescut cu aproximativ 18% față de anul 2022, la peste 12.800 de euro. Astfel, practic, mașinile second hand s-au scumpit, în medie, cu peste 1.850 de euro în 2023 față de 2022.

Creșterile de preț au la bază o contracție a ofertei de autovehicule second hand în piața din România, combinată cu o inflație mai mare, dar și cu o ofertă redusă de mașini noi disponibile pentru ridicare imediată. Iar timpii de așteptare în creștere pentru livrarea mașinilor noi au determinat reorientarea românilor către achiziția de mașini la mâna a doua.

Majorările de preț sunt și mai mari atunci când vine vorba de categoria de mașini căutată cel mai mult de români: autovehicule mai noi de 10 ani și cu mai puțin de 150.000 rulați. Trendul de creștere aici este mai accelerat, prețul mediu urcând la 21.450 de euro în 2023, versus 17.880 de euro, un an mai devreme, creșterea depășind aici 20%.

Românii preferă mai degrabă benzina decât motorina

Anul 2023 a marcat, în același timp, și o schimbare semnificativă în preferințele consumatorilor români pentru tipul de motor. În pofida predominanței dieselului, anul 2023 a marcat o creștere notabilă a interesului pentru motoarele pe benzină, acestea fiind percepute ca fiind mai fiabile.

Iar în contextul preocupărilor de mediu, cererea pentru mașinile electrice și hibride a crescut considerabil, indicând o schimbare în atitudinea consumatorilor față de sustenabilitate.

Dacia, Tesla și Volkswagen conduc segmentul de vehicule electrice second-hand, arătând o adaptare a pieței la noi tehnologii. La nivelul întregii piețe, Volkswagen, BMW, Audi, Renault și Mercedes, urmate de Ford și Skoda au fost anul acesta mărcile de mașini rulate preferate de români. Ford Kuga a devenit mai popular în 2023 decât Ford Mondeo, spre exemplu. La fel și Audi Q5, care este acum pe locul al doilea, în fața modelelor Audi A3 sau A6.

Modelele Dacia sunt preferate de români cu precădere atunci când vine vorba de achiziția unei mașini noi. Pe segmentul second hand, însă, Dacia Duster se vinde mai bine în comparație cu Dacia Logan, iar modelele SUV de la Hyundai (Tucson și Santa Fe) și Toyota RAV 4 au prins avans față de berlinele vândute de aceleași mărci, precum i20, i30, respectiv Avensis și Corolla. Totodată, Mașinile Nissan au înregistrat o creștere semnificativă în preferințele consumatorilor, așteptându-se ca această tendință să continue și în 2024.

Anul acesta s-au schimbat și preferințele în materie de volum. Tot mai mulți români care optează pentru achiziția unei mașini rulate se îndreaptă către SUV-uri (Sport Utility Vehicle), datorită îmbinării spațiului util al unui break cu capacități pentru teren accidentat.

Siguranța mașinii, tot mai importantă pentru români

Prin preferința în creștere către autovehicule rulate cu o vechime mai mică, românii arată o altă schimbare în comportamentul de consum, punând accent mai mare pe siguranța mașinii, pe tehnologie, fiabilitate și prestigiul mărcii. Iar în contextul prețurilor volatile la carburanți, consumul urban a devenit un factor tot mai important.

Siguranța este și argumentul tot mai des luat în calcul de cei care sunt interesați de cumpărarea unei mașini, preferând platforme de încredere pentru finalizarea achizițiilor.

Conform Fondului Monetar Internațional, creșterea economiei mondiale ar trebui să fie de 5,9% în 2021, mai ales datorită relaxării restricțiilor sanitare comparativ cu anul anterior, care a permis reluarea în forță a activităților economice. Dar aceste previziuni sunt în scădere față de cele făcute anterior pentru 2021. De exemplu, una dintre economiile cele mai dinamice din lume în această etapă de revenire, cea a Statelor Unite, își revizuiește previziunile de creștere pentru 2021 de la 8% la 7%. Iar perspectivele unei reveniri pur și simplu la normal sunt în scădere din cauza lipsei de materii prime și de personal, care alimentează inflația și diminuează beneficiile aduse de redresarea economică. În plus, există temeri mari referitoare la recidiva epidemiei de Covid-19.

FMI mai spune că la final de 2021 prețurile bunurilor de larg consum vor fi mia mari cu 5,1% în SUA, cu 2,9% în zona euro, cu 4% în Germania și cu 2,9% în Franța, iar institutul de statistică din Franța, INSEE, anunță pentru octombrie, pentru această țară, o creștere de 2,6% a prețurilor față de perioada similară a anului anterior, în condițiile în care în septembrie creșterea era de 2%.

Bucla salariu-preț-putere de cumpărare devine noua provocare politică, economică și socială în toate țările cu economie dezvoltată, deoarece salariile, pe fondul creșterii prețurilor la produsele de consum, intră într-o spirală inflaționistă și duc la noi creșteri de prețuri, mai ales pentru servicii.

Criza de materii prime, departe de a se fi rezolvat, surprinde prin durata și amploarea ei, ceea ce încetinește creșterea economică.

În 2022 creșterea economică mondială se va menține, fiind estimată la 4,9%, o dinamică puternică, peste media pe termen lung. Unele țări, mai ales cele din zona euro, vor cunoaște noi accelerări ale economiei.

Tensiunile de pe piața energiei vor fi mari până în primăvară, iar fenomenele inflaționiste nu se vor resorbi înainte de al doilea trimestru al anului viitor.

În aceste condiții, CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) arată că PIB-ul acestei țări va crește în al treilea trimestru din 2021 cu 3%, datorită unei creșteri a consumului intern și accelerării exporturilor. Iar creșterea ar trebui să se mențină până la final de an.

În ceea ce privește transportul rutier de mărfuri, el cunoaște o creștere a cifrei de afaceri, așa cum arată datele provizorii ale INSEE, de 8% față de perioada similară din 2020. La final de august aceasta era cu 5% peste nivelul din decembrie 2019, deci de dinainte de criza Covid-19. Însă transportul de pasageri, afectat în continuare puternic de criza sanitară și de impactul ei aspra turismului, înregistra la final de august o cifră de afaceri totală cu 10% mai mică decât în perioada de dinainte de criza sanitară.