Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Piața germană a serviciilor de curierat, expres și colete a continuat să crească în 2025, însă ritmul a rămas modest, iar presiunea costurilor a devenit mai vizibilă. Potrivit celui mai recent studiu BPEX, volumul total al expedierilor a urcat cu 1,8%, până la 4,37 miliarde de colete și trimiteri expres. Veniturile sectorului au crescut cu 2,6%, la 28,4 miliarde de euro.
La prima vedere, cifrele arată rezistența unei piețe susținute de comerțul online, livrările către consumatori și schimbarea obiceiurilor de cumpărare. În realitate, creșterea volumelor nu se traduce automat într-o îmbunătățire a profitabilității. Companiile KEP operează într-un mediu în care energia, combustibilul, taxele rutiere și costurile cu personalul cresc mai rapid decât capacitatea operatorilor de a majora tarifele.
În 2025, piața germană KEP a rămas pe plus, dar dinamica a încetinit. După o creștere mai puternică în anul precedent, avansul de 1,8% arată că sectorul se află într-o etapă de normalizare. Cererea există, dar nu mai are ritmul accelerat observat în perioadele de expansiune puternică a comerțului online.
Contextul economic a contribuit la această temperare. Consumul intern slab și comerțul exterior mai puțin dinamic au limitat cererea pentru servicii de coletărie și livrări expres. Pentru operatori, acest lucru înseamnă că volumele cresc, dar nu suficient de repede pentru a absorbi toate costurile suplimentare apărute în rețele.
Cifra de afaceri a crescut mai mult decât volumul, dar această diferență nu trebuie interpretată automat ca un semn de profitabilitate mai bună. O parte importantă din veniturile suplimentare este consumată de costurile mai mari de operare.
Studiul BPEX arată o evoluție neuniformă între principalele categorii de expedieri. Segmentul B2B a scăzut ușor, reflectând dificultățile industriei și ale comerțului dintre companii. Într-o economie cu activitate industrială mai slabă, fluxurile comerciale dintre firme sunt mai reduse, iar acest lucru se vede în volumele transportate.
În schimb, segmentul B2C a continuat să crească, dar doar moderat. Livrările către consumatori rămân un motor important al pieței, însă dezvoltarea lor nu mai compensează complet slăbiciunea celorlalte segmente. Comerțul online este maturizat, iar consumatorii sunt mai atenți la cheltuieli în condițiile unor prețuri ridicate.
Cel mai dinamic segment a fost C2C, adică expedierile între persoane fizice. Creșterea acestuia reflectă dezvoltarea platformelor de revânzare, a economiei circulare și a schimburilor directe între consumatori. Pentru operatorii KEP, astfel, se creează volume noi, dar și provocări legate de fragmentarea livrărilor și de costul ridicat al last mile.
Una dintre noutățile studiului este introducerea unui indice propriu al costurilor pentru sectorul KEP. Acesta arată că presiunea economică asupra companiilor este mai mare decât sugerează simpla creștere a cifrei de afaceri. Veniturile nominale au crescut, dar factorii principali de cost au avansat mai rapid.
Energia și combustibilul rămân componente sensibile, mai ales într-un sector care depinde de transport, sortare, depozitare și livrare zilnică. La acestea se adaugă creșterea taxelor de drum, care afectează direct fluxurile de transport dintre huburi și centre regionale.
Costurile cu personalul au, de asemenea, o pondere importantă. Piața KEP este intensivă în muncă, mai ales pe last mile, unde livrarea către domiciliu, retururile și fragmentarea comenzilor necesită multe resurse. Într-o perioadă dominată de salarii mai mari și lipsă de personal, operatorii au mai puțin spațiu pentru a reduce costurile fără a afecta calitatea serviciului.
Deși operatorii se confruntă cu presiuni tot mai mari, transferarea integrală a costurilor către clienți este dificilă. Piața este competitivă, iar comercianții online, retailerii și clienții business încearcă la rândul lor să limiteze creșterea cheltuielilor logistice.
În segmentul B2C, consumatorii s-au obișnuit cu livrări rapide, flexibile și adesea ieftine sau incluse în prețul produsului. Această așteptare pune presiune asupra retailerilor, care la rândul lor negociază dur cu furnizorii de servicii de curierat.
Rezultatul este o tensiune structurală: clienții cer servicii mai bune, mai rapide și mai sustenabile, dar nu acceptă întotdeauna costul real al acestor cerințe. Pentru operatori, diferența dintre costul efectiv al livrării și tariful acceptat de piață devine una dintre principalele probleme.
În piața KEP, last mile este una dintre cele mai costisitoare etape ale lanțului logistic. Livrările sunt fragmentate, adresele sunt numeroase, timpul petrecut în trafic este greu de controlat, iar rata livrărilor nereușite poate crește costul pe colet.
Creșterea segmentului C2C și menținerea volumelor B2C accentuează această problemă. Livrările către persoane fizice sunt mai greu de standardizat decât fluxurile B2B, unde volumele sunt mai mari, adresele sunt mai stabile și procesele pot fi planificate mai eficient.
Pentru operatori, soluțiile trec prin densificarea rețelelor, automatizare, utilizarea punctelor de ridicare, lockere, optimizarea rutelor și o mai bună coordonare cu destinatarii. Fără astfel de măsuri, fiecare creștere de volum poate aduce și costuri suplimentare disproporționate.
BPEX subliniază și rolul social al pieței KEP. În 2025, sectorul a ajuns la aproximativ 270.000 de angajați în Germania, după crearea a circa 3.700 de locuri de muncă suplimentare. Piața coletelor rămâne astfel unul dintre domeniile logistice cu impact direct asupra ocupării forței de muncă.
Importanța sectorului nu se limitează la companiile de curierat. Rețelele KEP susțin comerțul online, retailul, micile afaceri, serviciile locale și consumatorii. În plus, contribuția fiscală a sectorului este estimată la 4,2 miliarde de euro, ceea ce îl face relevant din punct de vedere economic.
Totuși, crearea de locuri de muncă vine într-un moment în care costurile salariale cresc, iar firmele trebuie să concilieze nevoia de personal cu investițiile în automatizare și digitalizare. Aceasta este una dintre marile dileme ale pieței: sectorul are nevoie de oameni, dar și de procese mai eficiente pentru a rămâne profitabil.
În fața presiunilor de cost, BPEX solicită autorităților condiții-cadru mai bune pentru dezvoltarea sectorului. Asociația cere reducerea poverii costurilor, mai puțină birocrație și reglementare, precum și mai multă siguranță în planificare.
Investițiile în huburi, flote, automatizare, digitalizare și infrastructură sustenabilă au nevoie de orizonturi clare. Dacă taxele, reglementările și cerințele administrative se modifică frecvent, operatorii amână sau limitează investițiile. În același timp, sectorul trebuie să investească în decarbonizare, vehicule cu emisii reduse, infrastructură de încărcare și soluții pentru livrarea urbană. Aceste investiții sunt necesare, dar devin mai greu de susținut atunci când marjele sunt afectate de costuri curente tot mai mari.
BPEX estimează că piața germană KEP ar putea crește în medie cu 3,1% pe an până în 2030, ajungând la până la 5,08 miliarde de expedieri. Prognoza arată că cererea pentru servicii de coletărie și livrări expres va continua să existe, chiar dacă ritmul depinde de consum, comerț online, industrie și comerț exterior.
Această perspectivă este pozitivă, dar nu lipsită de riscuri. Dacă volumele cresc, operatorii vor avea nevoie de mai multă capacitate, mai multe investiții și rețele mai eficiente. Dacă, în schimb, costurile continuă să crească mai repede decât veniturile, expansiunea pieței poate deveni mai greu de monetizat.
Următorii ani vor fi caracterizați de o combinație dificilă: mai multe expedieri, clienți mai exigenți, costuri mai mari și presiune pentru livrări mai sustenabile.
Datele BPEX arată că piața germană KEP rămâne în creștere, dar și că modelul economic al sectorului este sub presiune. Volumele mai mari ajută rețelele să rămână active, însă nu rezolvă problema costurilor dacă tarifele nu pot fi ajustate corespunzător.
Avantajul operatorilor va depinde tot mai mult de eficiența rețelei, automatizare, densitatea livrărilor, calitatea planificării și capacitatea de a controla segmentul de last mile. Perioada următoare poate aduce clienților tarife mai atent structurate și o diferențiere mai mare între serviciile standard, expres și livrările cu cerințe speciale.
Piața KEP rămâne un pilon al economiei digitale și al comerțului modern, dar creșterea ei nu mai poate fi evaluată doar prin numărul de colete. Adevărata întrebare este dacă operatorii pot transforma volumele suplimentare într-un model sustenabil, într-un context în care costurile cresc mai repede decât piața.
**Sursă foto: redacția Tranzit
Fluxurile europene au accelerat încă din prima parte a lunii noiembrie, împingând România în cel mai timpuriu „peak season” din ultimii ani
Sezonul de vârf din eCommerce s-a instalat în 2025 cu mult mai devreme decât de obicei. Analiza Packeta România, platformă digitală globală pentru comerț online și parte a Packeta Group, arată că nivelul maxim al comenzilor a fost atins pe 12 noiembrie, cu peste o lună înainte de vârful din 2024, înregistrat pe 16 decembrie. Creșterea volumelor a depășit pragul de 70% raportat la anul precedent, stabilind un nou record al perioadei premergătoare sărbătorilor.
Această accelerare timpurie a fluxurilor este influențată de ritmul campaniilor comerciale din Europa Occidentală, care încep tot mai devreme și generează un val consistent de importuri către România. Retailerii vest-europeni extind campaniile de Black Friday pe o perioadă mai lungă, iar acest calendar avansat se reflectă imediat în volumul coletelor procesate în huburile Packeta.
Românii comandă masiv din Germania, Polonia și Cehia, iar categoria Fashion domină importurile
România rămâne una dintre cele mai importante piețe de destinație în rețeaua internațională Packeta, cu aproximativ 95% din colete provenind din alte țări europene. Cele mai mari volume vin din Germania, Polonia și Cehia, piețe cu tradiție în campaniile extinse de final de an. Promoțiile lansate succesiv în primele două săptămâni din noiembrie generează valuri consistente de comenzi, care ajung în România cu mult înainte de Black Friday-ul local.
Structura preferințelor de achiziție se menține stabilă. Fashion rămâne categoria dominantă și reprezintă aproape jumătate din totalul articolelor importate. Categoria generală – formată din produse mici, accesorii, articole de lifestyle și obiecte pentru casă – rămâne într-o poziție puternică, iar segmentul Health & Beauty continuă să crească, fiind vizibil influențat de promoțiile de sezon.
Greutatea coletelor menține aceeași structură ca în anii anteriori, cu aproximativ 75% dintre expedieri sub 1 kg. Creșterea segmentului 2–3 kg, cu aproape 5%, este asociată cu comenzi multiple consolidate într-un singur pachet, un comportament frecvent în perioadele promoționale.
Două valuri mari definesc perioada noiembrie–decembrie: Black Friday și achizițiile pentru sărbători
Comportamentul de consum specific sezonului de vârf este conturat de două etape distincte. Primul val este determinat de campaniile locale și internaționale de Black Friday, care debutează devreme și influențează semnificativ volumul importurilor. Al doilea val este alimentat de promoțiile de Crăciun ale retailerilor români și de cumpărăturile pentru sărbători, care mențin un ritm ridicat al comenzilor până la finalul lunii decembrie.
Ponderea plăților ramburs se menține aproape neschimbată, în jurul nivelului de 51%. Totuși, valoarea comenzilor achitate la livrare a înregistrat o creștere de aproximativ 5%, generată de interesul crescut pentru produse premium și de comenzi consolidate. Livrarea flexibilă continuă să câștige teren, mai ales în marile orașe, unde peste 60% dintre clienți preferă punctele pick-up și lockerele, datorită accesului permanent și predictibilității ridicate. Acest comportament contribuie la degrevarea rețelei logistice în zilele cu vârf de activitate.
Managing Directorul Packeta România, Alexandr Jeleascov, subliniază că schimbarea ritmului sezonului de vârf reflectă modificări structurale în dinamica fluxurilor internaționale. Potrivit acestuia, intensificarea timpurie a volumelor din piețele europene pune presiune suplimentară pe huburile regionale încă de la începutul lunii noiembrie, ceea ce determină ajustări constante în planificarea operațională și sortarea coletelor. Stabilitatea întregii perioade depinde în mare măsură de capacitatea rețelei de a absorbi aceste variații fără a afecta predictibilitatea livrărilor.
Huburi extinse, puncte pick-up suplimentare și o rețea calibrată pentru vârfurile din finalul de an
Performanța Packeta România se sprijină pe investiții continue în infrastructură și pe parteneriate care îmbunătățesc accesul clienților la servicii flexibile. Rețelele externe de puncte de ridicare disponibile 24/7 susțin creșterea cererii, iar consolidarea rețelei proprii pick-up a permis extinderea opțiunilor de livrare în proximitatea consumatorului final.
Optimizarea fluxurilor logistice rămâne o prioritate, iar huburile regionale sunt calibrate astfel încât să reducă timpii de sortare și să scurteze traseul coletelor. Relocarea și extinderea depozitului Packeta din Oradea contribuie în mod direct la gestionarea volumelor mari de import, într-o perioadă în care rețelele logistice din întreaga Europă funcționează la capacitate maximă.
Analiza Packeta arată că sezonul de vârf nu doar că se prelungește, dar își schimbă structura. Volumele cresc mai repede, fluxurile internaționale se intensifică într-un ritm accelerat, iar operatorii logistici sunt nevoiți să adapteze continuu capacitatea operațională pentru menținerea stabilității livrărilor.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit