crestere volume Archives - Pagina 2 din 3

Rezultate solide într-un context economic și geopolitic dificil

Prima jumătate a anului 2025 a fost marcată de o conjunctură globală complicată: economia Germaniei a continuat să fie afectată de slăbiciune structurală, conflictele geopolitice au menținut lanțurile logistice sub presiune, iar incertitudinile generate de politica comercială a SUA au adăugat un strat suplimentar de volatilitate. În acest cadru dificil, Hamburger Hafen und Logistik AG (HHLA) a reușit să își majoreze semnificativ veniturile și rezultatul operațional.

Veniturile consolidate ale Grupului au crescut cu 16,3%, ajungând la 884,5 milioane euro (față de 760,3 milioane euro în 2024), iar EBIT-ul a urcat cu 34,8%, la 79,4 milioane euro. Marja EBIT s-a îmbunătățit la 9%, comparativ cu 7,7% în anul precedent. Profitul net după impozitare și interese minoritare a atins 19,1 milioane euro, un avans față de 13,2 milioane euro în perioada similară din 2024.

CEO-ul Angela Titzrath a subliniat că aceste rezultate confirmă eficiența modelului logistic integrat al companiei și capacitatea sa de a gestiona volatilitatea pieței. Segmentul intermodal a contribuit decisiv, înregistrând o creștere puternică a transporturilor, iar manipularea containerelor în terminalele HHLA a urmat aceeași tendință pozitivă.

Port Logistics – motorul principal al creșterii

Subgrupul listat Port Logistics a fost principalul generator de performanță. Veniturile au urcat cu 16,6%, la 865,7 milioane euro, iar EBIT-ul a crescut cu 40,1%, la 72,4 milioane euro. Profitul net după impozitare a ajuns la 15,3 milioane euro, aproape dublu față de anul precedent, ceea ce a îmbunătățit și câștigul pe acțiune.

În ceea ce privește volumele, terminalele HHLA au manipulat 3,172 milioane TEU, în creștere cu 7,9%. La Hamburg, traficul a avansat cu 6,9%, ajungând la 3,006 milioane TEU. Creșterea s-a bazat în special pe relațiile cu Extremul Orient, în special China, dar și pe volume suplimentare venite din porturi europene alternative (Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie), ca urmare a devierilor de rute cauzate de conflictul din Marea Roșie.

Un rol important l-a jucat și traficul feeder, în creștere către Finlanda, Polonia și interiorul Germaniei, chiar dacă Estonia a raportat scăderi. Ponderea feeder-ului în traficul maritim a urcat la 19,6%, comparativ cu 18,7% în 2024.

La nivel internațional, terminalele HHLA au înregistrat o creștere spectaculoasă de 28,7%, până la 165.000 TEU, grație performanței HHLA PLT Italia și reluării activității la Container Terminal Odessa (CTO) în a doua jumătate a lui 2024.

Intermodal – expansiune pe cale ferată și rutier

Segmentul Intermodal a adus una dintre cele mai dinamice evoluții, cu un avans de 19,6% al volumelor, până la 997.000 TEU. Transportul feroviar a fost motorul principal, crescând cu 20,2% (863.000 TEU), datorită conexiunilor puternice cu porturile nord-germane și adriatice, dar și extinderii fluxurilor în zona DACH (Germania, Austria, Elveția). Transportul rutier a înregistrat și el un avans solid, de 16%, până la 133.000 TEU.

Veniturile segmentului au crescut cu 22,2%, ajungând la 400,5 milioane euro, mai mult decât creșterea volumelor, ceea ce arată impactul ajustărilor de preț și ponderea mai mare a feroviarului. EBIT-ul a urcat la 48,2 milioane euro, cu o marjă stabilă de 12%, confirmând reziliența acestui model de business.

Real Estate – stabilitate cu mici ajustări

Activitatea imobiliară, bazată pe proprietăți în Speicherstadt și zona pieței de pește, a menținut aproape ocupare totală, generând venituri de 23,4 milioane euro (+1,8%). EBIT-ul a scăzut ușor, la 6,7 milioane euro, pe fondul creșterii costurilor de amortizare și al cheltuielilor neoperaționale. Segmentul rămâne însă stabil și aduce valoare adăugată portofoliului.

Pe baza evoluției din primul semestru, Consiliul de Administrație HHLA a ajustat prognoza pentru 2025. Intervalul estimat pentru EBIT la nivel de Grup este acum între 195 și 215 milioane euro (anterior: 195–235 milioane euro), iar pentru subgrupul Port Logistics între 180 și 200 milioane euro (anterior: 180–220 milioane euro).

Aceste estimări reflectă un optimism prudent, având în vedere contextul geopolitic volatil și cererea fragilă pe unele piețe, dar confirmă în același timp capacitatea HHLA de a-și menține o traiectorie de creștere și de a-și consolida rolul de hub logistic european.

*Sursa foto: hafen-hamburg.de

O mutare strategică în logistica globală

Intrarea China Railway Container Transport Corporation (CRTC) în joint-venture-ul Middle Corridor Multimodal, oficializată pe 8 august la Baku, marchează un moment de cotitură în arhitectura transporturilor eurasiatice. Coridorul de Mijloc, cunoscut oficial ca Trans-Caspian International Transport Route (TITR), devine tot mai mult o alternativă credibilă la rutele tradiționale, în special la coridorul nordic care traversează Rusia. Această schimbare nu afectează doar fluxurile logistice dintre Asia și Europa, ci are și implicații geopolitice majore, consolidând rolul regiunii ca hub strategic.

Creștere spectaculoasă a volumelor

Coridorul de Mijloc se întinde din vestul Chinei până în Europa, trecând prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. În ultimii ani, această infrastructură multimodală a devenit una dintre cele mai dinamice rute comerciale. Datele arată o evoluție rapidă: de la 586.000 de tone transportate în 2021 la peste 4,4 milioane în 2024, impulsionate de războiul ruso-ucrainean și de necesitatea diversificării logistice.

Tendința se confirmă și în 2025. În primele șapte luni, Azerbaidjanul a primit deja 225 de trenuri din China, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, iar estimările arată că până la finalul anului cifra va depăși 400 de trenuri. Traficul de containere a crescut și el semnificativ, ajungând la 24.000 TEU, de două ori mai mult decât în 2024. Timpii de tranzit competitivi susțin această creștere: marfa ajunge de la China la Marea Neagră în 10-12 zile și în Europa în 15-18 zile, comparativ cu 45-60 de zile pe rutele maritime.

Un joint-venture cu rol integrator

Middle Corridor Multimodal a fost creat în 2023, cu sediul la Centrul Financiar Internațional din Astana, ca un model inovator de guvernanță internațională în transportul feroviar. Scopul său este să ofere tarife coordonate, servicii integrate și termene de livrare fiabile, depășind fragmentarea operațională care a frânat mult timp dezvoltarea coridorului. Intrarea CRTC aduce un plus de capacitate financiară, expertiză tehnică și acces la rețeaua logistică chineză, consolidând și mai mult proiectul.

Infrastructura sprijină extinderea

Creșterea Coridorului de Mijloc se bazează pe investiții solide în infrastructură. Calea ferată Baku–Tbilisi–Kars (BTK), deschisă în 2017 și modernizată recent, poate transporta în prezent 5 milioane de tone pe an, iar până în 2034 capacitatea va ajunge la 17 milioane de tone. Porturile caspice, precum Aktau și Baku/Alat, sunt în curs de extindere pentru a primi mai multe containere, în timp ce porturile georgiene Poti și Batumi investesc în conexiuni feroviare-maritime pentru a asigura o integrare mai bună cu rețelele europene.

Totuși, există și obstacole. Banca Mondială a semnalat blocaje în zone precum Almaty și la frontiera Kazahstan–Uzbekistan, precum și lipsa materialului rulant și a navelor pentru traversarea Mării Caspice. Vânturile puternice din această regiune complică suplimentar operațiunile maritime. Pentru a răspunde acestor probleme, țările membre TITR au adoptat Foaia de parcurs 2022–2027, care prevede investiții în terminalul multifuncțional din Kuryk, extinderea portului din Baku și modernizarea liniilor feroviare din Georgia.

Dimensiunea geopolitică a proiectului

Dezvoltarea Coridorului Central trebuie înțeleasă și prin prisma geopoliticii. Într-o lume în care rutele comerciale prin Rusia și Marea Roșie au devenit tot mai riscante, varianta trans-caspică oferă un traseu stabil, rapid și mai sigur politic. Uniunea Europeană a anunțat deja investiții de 10 miliarde de euro prin programul Global Gateway, iar Statele Unite analizează oportunități de cooperare în infrastructură. Pentru China, această rută este parte integrantă a inițiativei Belt and Road, iar intrarea CRTC reprezintă o consolidare instituționalizată a prezenței sale de-a lungul coridorului.

Estimările arată că până în 2030 volumul traficului pe Coridorul de Mijloc ar putea atinge 10–11 milioane de tone anual, pe măsură ce infrastructura se dezvoltă și operatorii globali se integrează în rețea. Experiențele recente confirmă acest potențial: transporturile pilot din Japonia către Europa au fost realizate prin acest coridor în doar 22 de zile, demonstrând aplicabilitatea rutei și în afara fluxurilor chinezești.

Un alt element cheie al viitorului va fi digitalizarea. China dispune deja de expertiză în sisteme avansate de urmărire și gestionare a datelor în timp real, ceea ce ar putea transforma Coridorul de Mijloc nu doar într-o alternativă fizică la rutele existente, ci și într-o platformă logistică modernă și tehnologizată pentru comerțul eurasiatic.