Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Criza economica a temperat mult avantul investitorilor straini si i-a determinat pe unii dintre ei sa se extinda si catre alte tipuri de business, asa cum este cazul fondului spaniol de investitii Nervia Consultores. Mai mult, criza a generat o noua stare de fapt, care este de fapt normalitatea momentului de fata, fiind o realitate cu care piata trebuie sa se obisnuiasca.
 

Fond de investitii cu capital integral spaniol prezent pe piata romaneasca din 2005, Nervia Consultores joaca in Romania atat rolul investitorului, cat si pe cel al dezvoltatorului de hale industriale.
„Criza ne-a incetinit, pentru ca aveam planuri mai expansive. Noi am inchiriat spatiile in 2009/2010, cand chiriile nu erau la cel mai bun nivel. Gandim pe termen lung. Am inceput achizitiile de terenuri in 2005 si am tot cumparat pana in 2008. Avem in jur de doua milioane de metri patrati“, a subliniat Adam Ambrus, reprezentantul Nervia. Toate investitiile fondului spaniol s-au concentrat catre vestul tarii. „In Oradea terenul este la intersectia dintre viitoarele autostrazi Bucuresti-Budapesta si Oradea-Satu Mare si are front la ambele autostrazi. Este o locatie strategica“, a punctat Ambrus.
Potrivit acestuia, de la an la an chiriile au tot scazut, insa la industrial si hale nu au fost supraoferte, dar piata este in curs de echilibrare. „Nivelul chiriei a scazut cu mai bine de 25-30%“, apreciaza Ambrus, pentru perioada 2008-2010. „Piata a fost supraestimata pentru ca toata lumea a construit cu bani inexistenti, au fost bani sintetici“, a completat acesta.
Asa cum declara acesta, piata nu mai prezinta riscuri pentru ca s-a maturizat, a intrat intr-o stare de normalitate, chiar daca la un nivel mai scazut. „Asta este normalitatea de acum si trebuie sa ne obisnuim.“

Reprezentanti oficiali ai guvernului spaniol
Nervia Consultores, prin prisma originii, este si reprezentant al guvernului spaniol, fiind responsabil de toate vizitele oficiale in Romania.
„Anul acesta am inmatriculat 1.000 de camioane noi pentru firme de transport, iar …

Desi criza economica prelungita a afectat puternic sectorul transporturilor, numarul carausilor licentiati a crescut in ultimul an, ca si flota operata. Unul dintre motivele vehiculate este intrarea in piata a companiilor straine, care nu figureaza aici decat scriptic, pentru ca activitatea si-o desfasoara tot in Comunitatea Europeana. Sunt mai multe cazuri de astfel de firme, inclusiv dintre cele care figureaza acum in topul celor mai mari 200 de operatori din tara in functie de marimea flotei.

Un alt aspect demn de subliniat este acela ca, dupa trei ani de criza, in care achizitiile de vehicule au fost mai rezervate, nu ne mai putem lauda cu cel mai tanar parc auto din Europa.
Numarul operatorilor de transport marfa inregistrati in baza de date a ARR a crescut considerabil in ultimul an, chiar daca multi carausi reclama tarifele mici pe kilometru, iar pretul la carburant este o problema pentru toata lumea (numai de la inceputul anului si pana acum motorina s-a scumpit de cinci ori).
Astfel, la 1 martie 2012 erau inregistrati 26.057 de operatori cu licenta comunitara de transport marfa, fata de numai 25.033 la aceeasi data a anului trecut. Si numarul copiilor conforme a crescut, astfel ca, daca la 1 martie 2011 erau eliberate 100.678, acum sunt 107.929. De mentionat si ca pe intreg parcursul anului trecut au fost retrase sau anulate 173 de licente, dovada a faptului ca nu toate companiile de transport au reusit sa treaca peste criza economica prelungita.

640 de firme de transport noi in trei luni
In primul trimestru al acestui an s-au licentiat 640 de operatori de transport marfa noi, iar alti 758 s-au relicentiat (licenta de transport marfa a expirat in aceasta perioada). Este interesant numarul carausilor nou intrati in piata in numai trei luni, dar nu neasteptat, in conditiile in care, odata cu ridicarea interdictiei privind cabotajul, multe companii vestice au ales sa isi deschida filiale in Romania si sa-si inmatriculeze flote importante de vehicule aici, pe de o parte pentru a beneficia de impozite si taxe mai mici percepute de stat, iar, pe de alta parte, pentru a plati salarii mai mici soferilor.
Asa cum firmele straine sunt interesate de conditiile mai atractive de la noi, soferii romani sunt tentati de