Curtea de Conturi Archives

Compania Municipală Parking București S.A. a câștigat în instanță suspendarea executării raportului de audit întocmit de Curtea de Conturi. De asemenea, directorul general va putea intra din nou în funcție. Curtea de Apel București a admis cererea depusă de societate pe 20 iunie, hotărând că auditul a fost întocmit cu încălcarea unor prevederi legale esențiale.

Printr-o hotărâre executorie de drept, Curtea de Conturi a decis că raportul și scrisoarea adresată conducerii Companiei Municipale Parking București S.A. au fost suspendate până la soluționarea definitivă a cauzei, potrivit unui comunicat de presă. Instanța a identificat elemente de vădită nelegalitate în conținutul Hotărârii Plenului Curții de Conturi, al raportului de audit și al scrisorii adresate către management.

Motivele raportului Curții de Conturi vor fi detaliate după primirea motivării instanței. În cererea sa adresată Curții de Apel, Compania Municipală Parking București S.A. a prezentat toate documentele necesare care arată că tarifele și modalitățile de plată ale parcării au fost aplicate în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul General al Municipiului București, iar comisioanele percepute de operatorii de plăți au fost legale și afișate în mod explicit. De asemenea, toate serviciile au fost contractate prin intermediul unui proces conform și transparent.

Compania Municipală Parking București S.A. a devenit una dintre cele mai performante companii municipale din subordinea Consiliului General al Municipiului București. De asemenea, a contribuit în cei șapte ani de activitate cu peste 102 milioane de lei la bugetul de stat și cu peste 38 de milioane de lei la bugetul Primăriei Municipiului București. În prezent, administrează peste 50.000 de locuri de parcare, fiind complet autofinanțată, fără datorii.

Curtea de Conturi Europeana? arata?, marti, intr-un nou raport, ca Austostrada A1 din Romania se afla pe lista celor sase megaproiecte transfrontaliere de transport esent?iale din UE care nu vor functiona la capacitatea maxima pa?na? cel mai ta?rziu i?n 2030, dupa cum era stabilit initial.

In raport, Curtea a auditat modul in care Comisia Europeana a gestionat opt megaproiecte transfrontaliere de transport in 13 state membre. Acestea se numara printre legaturile-cheie care lipsesc si de care este nevoie pentru a se asigura conectarea retelelor nationale si a se crea astfel coridoare europene de transport continue. Costul total estimat al infrastructurilor de transport de maxima importanta selectate era de 54 miliarde de euro. Valoarea cofinantarii alocate de UE este de 7,5 miliarde de euro, din care s-a varsat deja o suma de 3,4 miliarde de euro. Astfel, institutia a constatat ca este putin probabil ca reteaua centrala sa fie operationala pana in 2030, asa cum s-a planificat in 2013. Intarzierile in constructia (de 11 ani in medie) si in darea in exploatare a acestor megaproiecte pun in pericol functionarea eficace a cinci dintre cele noua coridoare TEN-T, avertizeaza Curtea de Conturi europeana. „Autostrada A1 din Roma?nia, cu o lungime de 582 km s?i cu un cost total de 7,32 miliarde de euro, face parte din coridorul european strategic «Rin-Duna?re», care leaga? Europa Centrala? de Europa de Sud-Est prin Ungaria. Este foarte put?in probabil ca aceasta? autostrada? sa? fie finalizata? pa?na? i?n 2030, as?a cum s-a planificat i?n Regulamentul TEN-T. Proiectul i?nregistreaza? o i?nta?rziere cumulata? de opt ani, ceea ce se traduce prin efecte negative importante, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje s?i un grad redus de sigurant?a? a traficului“, arata Curtea Europeana.

Pentru toate cele opt infrastructuri de transport de maxima importanta, modificarile care au intervenit de-a lungul timpului la nivelul proiectarii si al sferei proiectelor au generat, pana in prezent, cresteri de costuri in valoare de 17,3 miliarde de euro (sau 47%) in comparatie cu costurile estimate initial. In plus, in cadrul gestiunii partajate, metoda potrivit careia responsabilitatea primara pentru implementare revine autoritatii de management competente, Curtea a detectat in multe cazuri probleme care au dus la ineficacitate. „De exemplu, in Romania, intre Lugoj si Deva, un tronson finalizat al autostrazii A1, cofinantat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat in prezent. In apropierea orasului Deva, doua portiuni de drum, construite intr-un interval de numai sapte ani, au fost conectate gresit. Ca rezultat, 800 de metri de autostrada deja construita au trebuit sa fie distrusi pentru a permite reconstruirea corecta a conexiunii. Pe langa costurile aferente portiunii care trebuie sa fie reconstruita (pentru care se estimeaza o cofinantare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrarilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezinta cofinantare din partea UE). Fondurile UE in valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite“, potrivit documentului mentionat.