Deloitte România Archives

Finalul anului calendaristic aduce un moment tradițional pentru companiile din România în a-și analiza planificările pentru anul următor, având în vedere schimbările legislative ce urmează a intra în vigoare. În 2024, importanța acestei perioade este accentuată de așteptarea unor modificări legislative semnificative în domeniul fiscal, care vor fi stabilite abia după alegerile parlamentare din decembrie. Astfel, companiile trebuie să-și pregătească mai multe scenarii în conturarea bugetelor și a strategiilor de afaceri pentru 2025, conform materialului de opinie realizat de Maria Butcu, Director, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România.

Adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare este necesară pentru ca România să reducă deficitul bugetar sub limita maximă admisă pentru statele membre UE, respectiv 3% din PIB, la finalul acestui an, în contextul în care deficitul actual este estimat să atingă 7,9% din PIB. Pentru a atinge acest obiectiv, autoritățile din România au creat Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu, care include priorități și măsuri pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung și care urmează să fie aprobat de Comisia Europeană.

Provocările și oportunitățile modificărilor legislative

Planul vizează reducerea treptată a deficitului bugetar la 2,5% până la finalul lui 2031, obiectiv ce necesită creșterea veniturilor la bugetul de stat, gestionarea eficientă a resurselor și cheltuielilor publice și absorbția optimă a fondurilor europene. Cu toate că măsurile încă nu au fost adoptate, unele acțiuni erau deja prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cum ar fi reformele fiscale pentru optimizarea structurii impozitelor, ajustarea suplimentară a regimului de impozitare a microîntreprinderilor și digitalizarea sistemului de taxe.

De asemenea, planul fiscal prevede majorarea salariului minim la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025 și introducerea unor măsuri noi în legislația locală, a unor directive europene sau reglementări globale. Printre acestea se numără impozitul minim global pe profit la nivel global, aplicabil și în România din 2024 (pilonul II din reforma Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD) și Publicarea raportării țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting). Aceste obligații vor determina companiile să-și revizuiască structurile de costuri, strategiile fiscale, dar și procesele interne pentru a asigura transparența și conformitatea cu noile obligații de raportare.

Flexibilitatea și agilitatea, avantaje într-un context legislativ efervescent

În contextul incertitudinii și al schimbărilor cadrului de reglementare, externalizarea funcțiilor financiare devine o opțiune atractivă pentru companii, nu doar ca o măsură de reducere a costurilor, ci și ca strategie de adaptare rapidă la dinamica fluctuațiilor condițiilor economice. Colaborarea cu parteneri specializați oferă o expertiză în gestionarea complexităților legislative și asigură conformitatea continuă cu reglementările în permanentă schimbare.

Externalizarea funcțiilor financiare permite companiilor să transforme costurile fixe în costuri variabile, sporind flexibilitatea financiară importantă într-o economie dinamică. Acest model de externalizare le ajută să reacționeze rapid la provocările externe, să gestioneze mai bine fluctuațiile cererii și să aloce resursele în mod strategic, asigurând astfel o poziție competitivă pe termen lung.

O analiză aprofundată realizată la finalul anului ajută companiile să se pregătească pentru schimbările macroeconomice și legislative anticipate pentru anul 2025. Companiile care acordă atenție acestei analize și care consideră reevaluarea serviciilor financiare și opțiunile de externalizare, ca parte a unei strategii de adaptare și inovare, vor fi mai bine pregătite pentru a face față complexităților peisajului economic și a prospera într-un mediu aflat în continuă transformare.

Companiile care activează în industria auto din România trebuie să se preocupe, din 2023, pe lângă numeroase aspecte care țin de activitatea de bază, de tendințele din piața europeană și globală, de implementarea noilor sisteme de raportare fiscală, precum SAF-T, RO e-Factura sau RO e-Transport, este de părere Victoria Dobre, Senior Manager, Impozitare Indirectă, Deloitte România.

Mai exact, este vorba de cele trei sisteme, implementate aproape simultan, care fac parte din procesul de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Raportarea SAF-T – obligatorie din 2022 pentru marii contribuabili – presupune depunerea, în format digital, a noii declarații informative D406 privind fișierul standard de control fiscal. Declarația se depune lunar sau trimestrial, în funcție de perioada fiscală aplicabilă pentru TVA, iar elementele raportate se referă, printre altele, la date privind furnizori, clienți, facturi de achiziție sau de vânzare, plăți, încasări etc.

Marii contribuabili au intrat sub sfera raportării SAF-T în două etape, prima de la 1 ianuarie 2022, pentru cei incluși în această categorie la finalul anului trecut, și a doua de la 1 iulie 2022, pentru cei incluși ulterior. Ambele categorii au avut la dispoziție o perioadă de grație de șase luni, astfel că cei din prima categorie au avut ca termen de raportare pentru perioada ianuarie-iulie 2022 data de 31 august 2022, iar cei din a doua categorie mai au timp până pe 31 ianuarie 2023.

În plus, la 1 ianuarie 2023 intră în vigoare obligativitatea de raportare în acest sistem și pentru contribuabilii mijlocii, iar, pentru aceștia, ultima zi de raportare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 este 31 iulie 2023. „Termenele de raportare sunt clare, dar gradul de conformare a fost afectat de o serie de mesaje din partea autorităților care au creat confuzie, cu privire la posibilitatea prelungirii perioadei de grație cu încă șase luni. La începutul lui august, ANAF a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care conținea o astfel de propunere, având în vedere, potrivit referatului de aprobare, noutatea și complexitatea acestui tip de declarație. Însă acest ordin nu a fost aprobat până în prezent. Pe de altă parte, deși perioada de grație nu a fost extinsă în mod oficial, autoritățile fiscale au avut o abordare permisivă și au transmis contribuabililor doar notificări cu privire la faptul că sunt obligați să depună raportarea, fără să aplice, momentan cel puțin, amenzi celor care încă nu s-au conformat”, a explicat Victoria Dobre.

Pentru contribuabilii mijlocii, ANAF a publicat un alt proiect de ordin prin care propune reducerea numărului celor care urmează să implementeze obligatoriu raportarea SAF-T, de la 18.478 (conform statisticilor actuale) la 15.000, selectați în funcție de cifra de afaceri, volumul de taxe plătite și numărul de angajați. În același timp, pentru ceilalți 3.478 de contribuabili mijlocii se propune ca depunerea declarației informative D406 să devină opțională începând cu aceasta dată de referință. Însă, odată demarată raportarea în acest sistem, nu vor mai putea renunța ulterior.

Un alt sistem nou de raportare, intrat în vigoare la 1 iulie 2022, este RO e-Factura, care presupune emiterea facturilor în sistem electronic, la care ANAF are acces automat. Acesta este obligatoriu, în prezent, pentru facturile emise în relația cu instituțiile de stat (Business to Government – B2G), cât și pentru tranzacțiile între companii (Business to Business – B2B) cu bunuri cu risc fiscal ridicat.

Programul pilot are rolul de a pune bazele extinderii platformei pentru dezvoltări ulterioare și va asigura „know-how”-ul necesar dezvoltării sistemului generalizat de facturare electronică pe relația B2B. Autoritățile fiscale din România sunt în discuție cu Comisia Europeană în vederea obținerii acestei derogări încă din februarie 2022.

Sistemul național care vizează monitorizarea transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, RO e-Transport, este în vigoare tot de la 1 iulie 2022, iar contribuabilii vizați trebuie să se conformeze, chiar dacă procedura a fost finalizată cu întârziere. Aplicarea sancțiunilor pentru neconformare a fost, însă, amânată, pentru a doua oară, până la 1 ianuarie 2023, astfel încât operatorii economici mai au timp să își pună la timp sistemele de raportare, fără să riște amenzi până atunci.

În acest caz, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile vizate o reprezintă implementarea acestui sistem în paralel cu SAF-T și cu RO e-Factura. „Conformarea la aceste noi cerințe de raportare presupune adaptarea sistemelor financiar-contabile ale fiecărei companii, astfel că acestea trebuie să caute soluții cât mai eficiente în acest scop. Spre exemplu, pentru RO e-Factura există soluții care se pot conecta cu orice sistem ERP sau soft de facturare și permit raportarea și recepția automată a facturilor electronice pe serverele ANAF. De asemenea, raportarea pe RO e-Transport se poate realiza prin intermediul unor soluții informatice avansate de raportare”. În concluzie, având în vedere timpul scurt de implementare, volumul și acuratețea datelor raportate, la care se adaugă resursele numeroase necesare pentru conformarea la noile cerințe de raportare, companiile vizate, inclusiv cele din domeniul auto, trebuie să ia măsuri pentru a se conforma, dat fiind că, de la 1 ianuarie 2023, este posibil să apară și sancțiunile, a concluzionat Victoria Dobre.