Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Daca anul trecut era bataie pe cursele, in special externe, de transport de sare industriala pentru deszapezire, iar cozile de la portile salinelor erau si de cate patru zile pentru o incarcare, iarna aceasta, cand Salrom a anuntat o crestere a solicitarilor comparativ cu iarna trecuta, transportatorii nu s-au mai inghesuit sa preia astfel de curse pentru ca, spun ei, pe de o parte sarea este „foarte grea, coroziva pentru bene si platita destul de prost”, iar pe de alta, pentru ca masinile sunt deja solicitate in alte contracte. De asemenea, multi dintre cei care au transportat sare in anii trecuti au asteptat „sa fie solicitati pentru astfel de curse”, lucru care nu s-a mai intamplat. Si astfel, doar cei care au ramas cu 1-2 vehicule nefolosite in curte si au dat putin din coate pentru obtinerea de comenzi s-au mai inhamat la astfel de curse, desi incarcarile s-au efectuat anul acesta mult mai rapid.

Salrom, singurul producator si distribuitor de sare din Romania, cu sucursalele Exploatarea Miniera Ramnicu-Valcea, Salina Slanic, Salina Ocna Dej, Salina Praid, Cacica, Ocna Mures si Salina Targu Ocna, a raportat pentru 2011 o productie de 2,2 milioane de tone de sare, din care, circa 20% destinata exportului.
Societatea Nationala a Sarii (SNS) face exporturi din 1991, solicitarile externe vizand toate tipurile de sare, de la cea alimentara sau pentru hrana animalelor la cea pentru drumuri si industriala. Cererile vin in principal din tari limitrofe, ca Ungaria, Serbia si Bulgaria, SNS declarandu-se in permanenta „preocupata de gasirea de noi clienti si de noi piete de desfacere“ si depunand toate eforturile pentru a raspunde cerintelor pietei interne si externe. Sarea industriala utilizata la deszapezire este solicitata cu preponderenta in Germania, Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

Cerere mai mare decat anul trecut
Conform reprezentantilor Salrom, „sarea pentru deszapezire este un sortiment important pentru livrarile societatii”. In Romania, incepand cu 2008, CNADNR a trecut treptat la externalizarea activitatilor de intretinere a drumurilor nationale, in sfera carora intra si deszapezirea. „Din acest motiv, ponderea cantitatii de sare contractate direct la nivelul Salrom-CNADNR s-a diminuat, crescand in schimb cantitatile contractate direct de sucursalele SNS SA cu firmele castigatoare ale licitatiilor organizate de CNADNR pentru atribuirea pachetelor de servicii privind intretinerea multianuala a drumurilor nationale. Astfel, pentru 2011-2012, sucursalele Salrom au primit comenzi si au contractat direct cu astfel de firme o cantitate de sare pentru deszapezirea drumurilor mai mare decat cea livrata in sezonul precedent”, au precizat reprezentantii Salrom, care au mai declarat ca, prin sucursale, „dispunem de capacitatile de productie necesare pentru asigurarea cantitatilor solicitate pentru deszapezire, sarea putand fi livrata in 24 de ore de la primirea comenzii”.
Evitand exprimarea unui anumit pret de vanzare, Compania Nationala a Sarii a mentionat doar faptul ca „pretul sarii pentru deszapezire practicat pentru actualul sezon este acelasi cu cel de anul trecut, corectat cu rata inflatiei, de circa 8%. Salina Ocna Dej insa a afisat pe site, pentru sarea gema vrac pentru deszapezire, un pret de 205,84 lei/tona (cu TVA).“

„Drumarii constiinciosi incarca in octombrie”
Din Salina Prahova se extrag anual 120.000 t de sare, din care circa 70% este utilizata in activitatile de deszapezire, preponderent autohtone, doar 5% fiind solicitate anul trecut la export. „Anul acesta nu am primit nicio comanda pentru export, nemaifiind solicitati pentru livrarile deja traditionale pe care le faceam in fiecare an in Germania. Se pare ca s-au reorientat catre sarea din Ucraina”, a punctat Liviu Soare, directorul general al Salinei Slanic, subliniind faptul ca, si in aceste conditii, volumul livrarilor de sare pentru deszapezire s-a mentinut la acelasi nivel de anul trecut.
Pentru iarna aceasta, CNADNR, prin companiile furnizoare de servicii de deszapezire, a solicitat de la Salina Prahova 28.000 t de sare, pretul mediu de livrare fiind de 180 de lei/t, fara TVA. In situatia in care solicitarile sunt foarte multe intr-o perioada scurta de timp, in mina se lucreaza in program prelungit (18 ore pe zi, sase zile pe saptamana), putandu-se astfel livra maximum 1.800 t/zi, echivalentul a circa 80 de camioane/zi. Din pacate, cele mai multe companii se inghesuie la poarta salinei abia dupa ce cad primele ninsori, ceea ce creeaza cozi. „Drumarii constiinciosi vin sa incarce inca de la inceputul lui octombrie, pentru a avea propriile stocuri. Ceilalti, chiar si in situatia in care le-am trimis adrese scrise in decembrie ca sa vina sa incarce, in mod esalonat, nu s-au grabit sa raspunda”, a punctat Liviu Soare. Ca atare, „s-au inghesuit in ianuarie, iar transportatorii au fost nevoiti ca, la un ritm de patru masini/ora, sa astepte o zi si jumatate pentru o incarcare”.

Unii nu au primit comenzi, altii au depasit cu 100%
„Anul acesta, comenzile de transport de sare pentru deszapezire au crescut cu 100%”, a declarat Ovidiu Figan, administratorul companiei Agrifimec, care are in derulare un contract de livrare de la Salina Ocna Dej catre firma de deszapezire din Cluj-Napoca. „Se pare ca aceasta crestere vine din teama firmelor de transport de a nu se confrunta cu cozile de anul trecut de la portile salinelor, cand incarcarea unui camion se facea in 3-4 zile”, a punctat Ovidiu Figan, subliniind: „anul acesta am stat maximum patru ore pentru o incarcare, datorita insa si programarilor zilnice, pe volume”.
Contractul dintre firma de transport si cea de deszapezire presupune expedierea a 1.000 t de sare/saptamana, incarcate doar in timpul zilei, insa numai la comanda municipalitatii, care detine in permanenta sare pe stoc. „Preturile din 2011 s-au pastrat aproximativ la acelasi nivel (0,22 lei/tona kilometrica) din anul trecut, insa cheltuielile au crescut cu 5-7%. Ca atare, profitul a scazut, ceea ce este normal, in conditiile in care si concurenta este destul de mare”, a mai spus reprezentantul Agrifimec, subliniind in acelasi timp ca, per total, activitatea de transport de sare, dar si de materiale de constructii, a crescut in 2011 fata de 2010, tendinta care se pare ca se va mentine si anul acesta.
Agrifimec a avut si comenzi de transport de sare din Germania, pe care insa le-a refuzat, pentru ca, in opinia administratorului companiei, „conditiile de transport sunt mult mai aspre pe extern, in sensul cheltuielilor mari, care  la starea tehnica a masinilor pana la taxe de drum. Insa nici in Romania nu este prea usor, pentru ca si aici controalele in trafic sunt dese, urmarindu-se in special diagrama, starea tehnica si incarcatura.”
Pe de alta parte, compania Lup Trans, care in 2010 se ocupa intens cu transportul de sare pentru deszapezire, de la Targu Ocna in Germania, anul trecut nu a mai primit comenzi, si nici anul acesta. „Oricum, nu se mai regasesc preturile foarte bune din 2010, cand incasam 1.750 de euro pentru un camion de 21-22 t”, a precizat administratorul companiei, Ioan Lupu.

Daca in 2010 primele curse bine platite au fost cele de sare pentru deszapezire, comandate masiv de nemti si austrieci, lucrurile au mers bine si in sezonul 2010-2011, cand zapada nu s-a lasat asteptata nici la noi si nici pe alte drumuri din vestul Europei. Numai CNADNR a comandat la sfarsitul anului trecut de la Societatea Nationala a Sarii (Salrom) 13.500 t de sare gema pentru deszapezirea drumurilor in campania de iarna 2010-2011, pentru care va plati 2,13 milioane de lei fara TVA.

Numai ca drumarii carora le-a revenit, in urma licitatiilor, activitatea de deszapezire, au inceput abia dupa prima ninsoare sa dea „din coate” pentru procurarea materialelor antiderapante, inclusiv a sarii, ceea ce a intunecat intrucatva bucuria transportatorilor, extrem de solicitati, prin producerea de cozi de cateva zile pentru o singura incarcare. Nici cei de peste hotare nu se dezmint cu solicitari de ultim moment, insa preturile de pana la 1.600 de euro pentru o cursa de Germania echilibreaza situatia.

Contractul incheiat de CNADNR cu SNS SA a fost atribuit in urma negocierii, fara anunt de participare, tranzactionarea efectuandu-se prin Bursa de Marfuri, pe baza criteriului „pretul cel mai scazut”.

20% din sare merge la export
Salrom, singurul producator de sare autorizat din Romania, are ca actionar majoritar statul roman, prin Ministerul Economiei, care detine 51% din actiuni, in timp ce 49% din capital apartine Fondului Proprietatea. In plus, Societatea Nationala a Sarii (SNS) este unicul producator si distribuitor de sare in solutie in Romania si detine sapte sucursale in intreaga tara.
In 2010, productia de sare declarata de Salrom a fost de aproximativ 2,2 milioane de tone, din care circa 20% a fost destinata exportului, restul fiind comercializata pe piata interna.
SNS face exporturi din 1991, preluand aceasta activitate de la fosta intreprindere de comert exterior, Rompetrol-Geomin SA. Sunt solicitate toate tipurile de sare, de la cea alimentara sau hrana animalelor la sare pentru drumuri si sare industriala, in principal in tari limitrofe ca Ungaria, Serbia si Bulgaria. In acelasi timp, sarea utilizata la deszapezire este solicitata cu preponderenta in state ca Germania, Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

Contracte directe cu drumarii
Conform reprezentantilor Salrom, „sarea pentru deszapezire este un sortiment important pentru livrarile societatii”. Pentru dezghetarea drumurilor pe perioada de iarna se foloseste acelasi tip de sare industriala utilizata in industria chimica, respectiv un sortiment de sare gema, cu o granulatie cuprinsa intre 0 si 8 mm si continut de NaCl de peste 96%.
Conform informatiilor furnizate de SNS, din 2008, CNADNR a trecut treptat la externalizarea activitatilor de intretinere a drumurilor nationale, in sfera carora intra si activitatea de deszapezire. „Din acest motiv, ponderea cantitatii de sare contractate direct la nivelul Salrom-CNADNR s-a diminuat, crescand in schimb cantitatile contractate direct de sucursalele SNS SA cu firmele castigatoare ale licitatiilor organizate de CNADNR pentru atribuirea pachetelor de servicii privind intretinerea multianuala a drumurilor nationale. Astfel, pentru sezonul 2010-2011, sucursalele Salrom au primit comenzi de la astfel de firme pentru o cantitate de sare pentru deszapezire mai mare decat  cea livrata in sezonul precedent”, au precizat reprezentantii Salrom.
In acelasi timp, CNADNR a contractat de la SNS SA o cantitate suplimentara de sare, destinata deszapezirii drumurilor nationale, pentru care pachetele de intretinere multianuala nu au fost inca atribuite prin licitatii, acestea apartinand Directiilor Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, Craiova si Iasi.
Evitand exprimarea unui anumit pret de vanzare, CNS a mentionat doar ca „pretul de vanzare a sarii pentru deszapezire, practicat pentru actualul sezon, este acelasi de anul trecut, corectat cu rata inflatiei din ultimul an, de circa 8%“.

Cursele de Germania, la preturi bune
Desi transportatorii se plang ca stau si cate patru zile pentru o singura incarcare, Salrom a declarat ca, prin sucursalele sale, „dispune de capacitatile de productie necesare pentru asigurarea cantitatilor solicitate de sare pentru deszapezirea drumurilor, sarea putand fi livrata in 24 de ore de la primirea comenzii”.
Livrarea se face in conditia franco-depozit salina, prin care beneficiarii isi procura pe cont propriu mijloacele de transport necesare.
Pentru piata externa, transportul este asigurat cu vagoane speciale sau auto. „Daca pentru sarea alimentara mijloacele de transport trebuie avizate sanitar, conform regulilor de siguranta alimentara, transportul sarii industriale necesita doar mijloace auto acoperite, fara alte conditii speciale”, au precizat reprezentantii SNS SA.
Volumul de sare ce trebuie transportat, atat in tara, cat si in alte state, a crescut de la an la an, ceea ce a dus si la o majorare a preturilor de transport. Astfel, una din companiile care are in desfasurare in prezent un contract de livrare a sarii, in baloti de cate o tona, de la Exploatarea Miniera Ramnicu-Valcea catre o companie germana de bricolaj din bazinul Ruhr, contracteaza astfel de curse la preturi intre 1.550 si 1.600 de euro, de la Ramnicu-Valcea la Stuttgart, sau la preturi cuprinse intre 1.300 si 1.400 de euro, intre Valcea si Dresda.
In acelasi registru, reprezentantul unei companii care s-a ocupat cu transportul de sare si anul trecut regreta faptul ca nu a avut camioane disponibile „tocmai acum, cand am avut nenumarate cereri de transport de sare si cand o astfel de cursa, de la Galati la Aachen (Germania), costa circa 1.600 de euro”. Se pare insa ca exista si case de expeditii care „strica piata”, oferind maximum 1.200 de euro.

Doar 1% din productia de la Targu Ocna merge la export
In perioada sezonului rece, cand sunt solicitari mari de sare (ponderea majoritara fiind pentru dezghetare de drumuri), Salina Targu Ocna extrage si prelucreaza din Mina Trotus circa 1.000 t de sare pe zi, majoritatea beneficiarilor fiind companii de pe piata interna. „Ponderea exportului la sucursala Salina Targu Ocna este nesemnificativa, fiind de sub 1%, reprezentata in special de bulgari de sare pentru zootehnie si brichete de sare de 5 kg, pentru consumul animalier. Oricum, activitatea de export a sucursalei se realizeaza doar prin serviciile specializate ale SNS”, a precizat Petrisor Chelaru, directorul salinei.
Sarea ajunge la beneficiar prin mijloace de transport auto si poate fi vrac (pentru dezghetare de drumuri, industria energetica si textila) sau ambalata in saci de 25 kg sau de 50 kg, in big bag-uri de 1.000 kg sau in pungi de 1 kg, reambalate in saci de 25 kg.

Se pot incarca pana la 40 de camioane/zi
In anotimpul rece, sarea se livreaza conform programarilor stabilite de catre sucursala, in functie de capacitatea zilnica de productie. Pot fi incarcate zilnic intre 35 si 40 de camioane, cu un program de incarcare intre 7.00 si 23.00, de luni pana vineri, sau si sambata, daca beneficiarii o solicita.
„In perioada de iarna, cand exista multe solicitari de sare pentru dezghetarea drumurilor, suntem organizati in doua schimburi a cate sase ore la activitatea de extractie din subteran, dar cand exista solicitari mai multe programul de lucru se prelungeste si la opt ore pe fiecare schimb. La suprafata, la activitatea de preparare se lucreaza in trei schimburi de cate opt ore, aceasta organizare fiind posibila doar prin suplimentarea personalului, preluat de la celelalte activitati ale sucursalei, mai ales ca, in mod obisnuit, se lucreaza intr-un singur schimb la productie in subteran si doua schimburi la activitatea de preparare”, a punctat Petrisor Chelaru.

Un singur drumar a solicitat sare in extrasezon
Sarea vrac pentru drumuri este transportata cu autobasculante cu capacitate de 25 t, in vreme ce sarea ambalata si paletizata este transportata cu ajutorul autocamioanelor acoperite.
Desi in aceasta perioada 80% din sarea extrasa din mina este dirijata exclusiv la dezghetarea drumurilor, in sezonul de iarna 2010–2011, cantitatea de sare solicitata la Targu Ocna de catre CNADNR Iasi a fost de doar 2.500 t, iar cantitatea solicitata de catre Consiliile Judetene din zona Moldovei s-a ridicat la circa 2.000 t de sare, plata realizandu-se la livrarea marfii. „Motivul pentru care directia Iasi a solicitat numai 2.500 t de sare consta in faptul ca pe zona Moldovei exista deja un beneficiar, Tehnostrade SRL din Bacau, desemnat prin licitatie organizata de catre CNADNR ca prestator al serviciilor de dezghetare si intretinere de drumuri”, a precizat directorul salinei, care a mai spus ca Tehnostrade este, de altfel, singurul client care a achizitionat sare pentru deszapezire si in extrasezon (septembrie, octombrie).

50% din sarea de la Ocnele Mari merge la export
Sarea formeaza un zacamant important si la 12 km sud-vest de Ramnicu-Valcea. „Salinele Ocnele Mari, care in trecut aprovizionau cu sare nu numai Oltenia, Banatul si partea de vest a Transilvaniei, ci si Bazinul Adriatic al Peninsulei Balcanice, din 1959 pana in prezent exploateaza zacamantul, pe cale umeda, prin dizolvare cinetica in sonde. Astfel, sarea in solutie este livrata direct catre Oltchim si USG Chiech, prin doua saleoducte, dar si catre punctul Cocenesti, pe cale uscata”, a precizat Constantin Musat, directorul comercial al Salinelor Ocnele Mari. Apoi, din sectia de extractie si preparare Bistrita se obtine calcarul pentru industria chimica, principalii clienti fiind, de asemenea, USG Chiech si Oltchim, calcarul utilizandu-se si ca material inert pentru sistificarea lucrarilor subterane, ca si pentru constructia de drumuri. Desi producerea sarii are, de regula, un caracter sezonier specific iernii, exista situatii – nefiind cazul drumarilor – in care exista solicitari si in restul anului, de la companii care utilizeaza sarea in productia petroliera sau, in zootehnie.
Insa, ca si in cazul celorlalte saline, in perioada de iarna, principala activitate este extragerea din subteran a sarii brute, urmata de macinarea si comercializarea ei in vederea asigurarii activitatii de deszapezire. Intre beneficiarii acestui tip de sare, care „absorb” aproximativ 75% din cantitatea livrata pe piata interna, pe langa CNADNR mai sunt si Consiliile Judetene sau locale.
Jumatate din volumul de sare extrasa la Ocnele Mari ajunge, pe sosea sau pe cale ferata, catre parteneri externi din tari limitrofe Romaniei, ca Serbia, Bulgaria si Ungaria, dar si in tari mai indepartate, ca Austria, Germania, Italia si Elvetia, atat sub forma de vrac, cat si sub forma de bulgari sau ambalata.