Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Cererea pentru spații industriale și logistice a avut un avans de 51%, ajungând până la 1,275 milioane de metri pătrați. Este al doilea an cu cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pe această piață, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Un aspect important este că 60% din suprafața închiriată — adică aproximativ 774.000 mp — provine din cerere nouă. Asta arată că tot mai multe companii își extind sau își dezvoltă facilitățile logistice și industriale, chiar și într-un context marcat de fluctuații și incertitudini macroeconomice, atât la nivel local, cât și global.
Cererea se concentrează în principal în București, orașul fiind destinația preferată a chiriașilor, reprezentând 75% din suprafața închiriată în 2025. Timișoara ocupă locul al doilea (77.100 mp), fiind al doilea cel mai mare hub logistic al țării. Companiile din retail, e-commerce și FMCG au fost cele mai active participante pe piața de închiriere, asigurându-și 430.000 mp de spațiu. Operatorii logistici au urmat cu 217.000 mp, în timp ce firmele de curierat au reprezentat 80.000 mp.
Creșterea susținută a cererii a determinat scăderea ratei medii neocupate la nivel național până la 5,3%, Bucureștiul înregistrând 4,7%. Astfel, 417.000 mp de suprafață utilă rămân neocupați la nivel național, inclusiv 180.000 mp în jurul Bucureștiului.
Până la finalul anului, se preconizează că stocul de spații industriale și de logistică va ajunge la aproximativ 8,3 milioane mp, aproape jumătate din acesta fiind concentrat în regiunea București-Ilfov. Se estimează că această zonă va reprezenta peste 70% din spațiul anunțat pentru livrare în acest an.
Anul acesta, dezvoltatorii au anunțat livrarea a aproximativ 350.000 mp de noi parcuri logistice și industriale, o scară comparabilă cu cea din 2025. Cele mai mari suprafețe vor fi situate în București-Ilfov (260.000 mp), în Centru (49.000 mp) și în zona de Nord-Est (20.000 mp).
Suprafața totală a noilor proiecte livrate în 2025 este de 332.000 mp, ceea ce reprezintă o scădere de 42% față de 2024. Această scădere se datorează în principal încetinirii activității de construcții speculative.
Astfel, la finalul anului trecut, stocul de spații industriale și logistice a ajuns la 7,9 milioane mp, 48% fiind concentrat în București, 15% în zona de Vest (Timișoara, Arad, Deva, Caransebeș), 12% în zona Sud-Muntenia (Pitești, Ploiești), 9,4% în Centru (Brașov, Sibiu, Târgu Mureș, Alba Iulia), iar 8,6% în Nord-Vest (Cluj, Oradea, Bacău).
În zona Moldovei, pe fondul dezvoltării infrastructurii de transport, stocul de astfel de spații s-a clasat pe locul al doilea dintre cele opt regiuni geografice în ultimii trei ani (29%). Cu toate acestea, regiunea rămâne una dintre cele mai puțin dezvoltate piețe la nivel național, reprezentând doar 2,7% din stocul total al României.
România ocupă locul al treilea în clasamentul piețelor din Europa Centrală și de Est, fiind devansată doar de liderul incontestabil al regiunii, Polonia (36,4 milioane mp), și de Cehia (13,2 milioane mp).
Ștefan Surcel, Head of Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox: ”Evoluția din ultimii ani confirmă maturizarea pieței de logistică și industrială locală, una dintre cele mai dinamice piețe din regiune. Proiectele de infrastructură precum A0 și A8 redesenează harta fluxurilor logistice și conturează noi hub-uri regionale, dintre care cele mai evidente sunt Ștefănești din nordul Bucureștiului și orașele Iași și Bacău din Moldova. În același timp, vedem tot mai multe consolidări de operațiuni, prin care companiile urmăresc eficientizarea lanțurilor de aprovizionare, reducerea costurilor și procese de livrare mai rapide. Echilibrul dintre cererea nouă și renegocieri reflectă un comportament matur al pieței, în care operatorii de logistică, distribuție, retail și e-commerce continuă să fie principalii generatori de activitate. Ceea ce mai vedem în discuțiile pe care le avem cu potențiali investitori, este faptul că România nu mai este percepută ca o piață ieftină și competitivă pentru activități de producție bazate pe forță de muncă necalificată, ci ca un teritoriu capabil să susțină facilități de producție pentru bunuri mai sofisticate, cu valoare adăugată ridicată — o evoluție care repoziționează piața locală pe lanțurile regionale de producție și stimulează cererea pentru spații moderne, bine conectate și sustenabile.”
În 2025, chiriile de referință în București și în principalele destinații industriale și logistice din țară s-au menținut între €4.30 – €4.75 /mp/lună, iar această tendință ascendentă este de așteptat să continue. Având în vedere contextul majorării continue a prețurilor terenurilor și a costurilor de construcție în toate locațiile relevante la nivel național, sunt probabile creșteri minore în perioada următoare.
Pentru companiile care doresc să închirieze spații industriale și logistice, piața locală oferă cele mai favorabile costuri de ocupare din Europa Centrală și de Est. România este în competiție cu alte țări în care chiriile pot fi cu până la 60% mai mari, cum ar fi cazul Cehiei. Chiriile de referință sunt de 5,7 euro/mp/lună în Ungaria, 7,5 euro/mp/lună în Cehia și 5,75 euro/mp/lună în Polonia.
Ministerul Finanțelor a transmis o serie de clarificări oficiale în contextul apariției, în spațiul public, a unor articole și dezbateri care conțin informații eronate sau interpretări speculative referitoare la taxa de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare, măsură care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Potrivit instituției, o parte dintre afirmațiile vehiculate public distorsionează realitatea fiscală și logistică și pot induce în eroare atât opinia publică, cât și mediul de afaceri.
Taxa de 25 de lei aplicată coletelor provenite din afara Uniunii Europene, cu o valoare declarată sub 150 de euro, a fost instituită prin Legea nr. 239/2025. Măsura are un rol fiscal și de reglementare a fluxurilor de comerț electronic, într-un context în care volumele de importuri de mică valoare au crescut accelerat în ultimii ani.
Pentru aceste colete, TVA se datorează în România, indiferent de statul membru prin care bunurile intră inițial pe teritoriul Uniunii Europene. Regimul fiscal aplicabil este cel prevăzut de legislația europeană privind vânzările la distanță și regimurile speciale de declarare a TVA (IOSS). În lipsa declarării în cadrul regimului special, importul este supus TVA în România.
Obligația de plată a taxei nu revine consumatorului final, ci:
Identificarea și raportarea coletelor se realizează de către operatorii poștali și firmele de curierat autorizate, în baza cadrului legal existent.
Ministerul Finanțelor respinge afirmațiile potrivit cărora redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi un efect direct și exclusiv al introducerii taxei de 25 de lei. Piața logistică internațională este caracterizată de dinamism, iar deciziile privind rutele de transport sunt influențate de un ansamblu de factori comerciali, operaționali și de reglementare, nu de o singură măsură fiscală.
Conform regulilor pieței unice și politicii comerciale comune a Uniunii Europene, un stat membru nu poate introduce unilateral taxe vamale. Taxa de 25 de lei nu este o taxă vamală, ci o obligație fiscală internă, aplicată în conformitate cu legislația europeană.
Ministerul subliniază că măsura urmărește:
Începând cu 1 iulie 2026, la nivelul întregii Uniuni Europene va intra în vigoare o măsură comună: toate coletele extracomunitare cu valoare sub 150 de euro vor fi supuse unei taxe vamale fixe de 3 euro. Decizia a fost agreată de Consiliul UE și vizează eliminarea unei exceptări care a creat avantaje competitive pentru vânzătorii din afara Uniunii.
În prezent, aceste colete sunt scutite de taxe vamale la intrarea în UE.
Ministerul atrage atenția că datele referitoare la zborurile cargo și traficul de marfă aerian trebuie analizate în contextul fluctuațiilor sezoniere specifice transportului aerian. Concluziile privind impactul unei singure măsuri fiscale asupra traficului de marfă nu sunt susținute de date oficiale consolidate.
Situația oficială a zborurilor cargo pentru luna ianuarie poate fi consultată la Ministerul Transporturilor și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).
Datele oficiale arată că, după anunțarea măsurii în august 2025, numărul coletelor extracomunitare livrate în România a crescut semnificativ:
Aceste date infirmă afirmațiile privind relocarea zborurilor cargo și pierderi fiscale generate de introducerea taxei.
Primul termen de declarare și plată a taxei este februarie 2026, pentru luna ianuarie. În acest moment, datele fiscale consolidate nu sunt încă disponibile, iar orice estimare privind neîncasări bugetare sau efecte economice este, potrivit Ministerului Finanțelor, speculativă.
Ministerul Finanțelor face apel la responsabilitate în informarea publicului, subliniind importanța utilizării surselor oficiale și a datelor verificate în dezbaterea privind politicile fiscale. Comunicarea corectă și analiza bazată pe date sunt esențiale pentru un dialog public coerent și pentru evaluarea realistă a impactului măsurilor economice asupra mediului de afaceri și a economiei în ansamblu.
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit