CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) a publicat de curând un studiu referitor la activitatea, specificul și costurile de exploatare ale flotei austriece de ansambluri de 40 t pentru transport internațional pe distanțe lungi, studiu pe care l-a realizat la începutul lui 2020, înainte de criza sanitară.

În introducere se vorbește, printre altele, despre rețeaua dezvoltată de transport, cu infrastructură de foarte bună calitate și bine întreținută, care fac ca Austria să considere că și-a atins obiectivele în materie de dezvoltare a rețelei rutiere, feroviare și fluviale.

Rețeaua rutieră se compune din 48% autostrăzi și drumuri rapide și 52% drumuri prioritare și este completată de 25.000 km de drumuri regionale și 70.00 km de drumuri comunale. Rețeaua feroviară este gestionată în majoritatea sa de societatea ÖBB (Österreichische Bundesbahnen). Transportul de camioane pe calea ferată se dezvoltă rapid, traversarea Tyrolului pe calea ferată câștigând tot mai mult teren față de autostradă, pentru care costul crește continuu în ultimii ani. Datorită subvențiilor importante din partea statului, intermodalul costă cu 25% mai puțin decât transportul pe autostradă și le permite șoferilor să respecte mai bine timpii de condus și de odihnă.

Pe Dunăre există barje de mare capacitate pe axele Passau-Viena-Budapesta, iar aeroportul cel mai important din țară este cel din Viena, care asigură aproape 85% din traficul pasagerilor și mai mult de 90% din traficul de mărfuri ale Austriei, cu peste 32 de milioane de călători în 2019.

În 2019, 30,8% din transportul de marfă din această țară se făcea pe șosea, 66,7% era feroviar și 2,4% era fluvial, proporții oarecum constante de la un an la altul, dar cu o ușoară tendință de creștere a feroviarului și de scădere a celorlalte două.

Austria se plânge însă și de niște decizii greșite luate de guvernele din trecut pentru a dezvolta căi de comunicație în regiuni vulnerabile din punct de vedere ecologic. Pentru a face față la această combinație dificilă de criterii economice și ecologice au trebuit luate măsuri care au făcut din Austria un avanpost în protecția mediului, unele drumuri nefiind deschise decât pentru camioanele cu emisii scăzute de zgomot. În prezent se fac numeroase investiții, și sunt prevăzute și altele noi, pentru a direcționa utilizatorii rețelei de drumuri spre soluții de transport și mai prietenoase cu mediul.

Guvernul Austriei publică periodic un plan director referitor la mobilitate, iar cea mai recentă versiune a lui, elaborată pentru 2021-2030, se inspiră din obiectivele europene și din Acordul de la Paris și pare foarte ambițioasă în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe termen scurt, Austria promite să ia deciziile necesare în materie de transport și să treacă la fapte înainte de 2030, pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon în 2040. Această țară intenționează să promoveze dezvoltarea transportului în comun, iar în ceea ce privește autoturismele personale și vehiculele cu două roți programează electrificarea completă a parcului până în 2040. În același interval, transportul de mărfuri trebuie să se facă tot mai mult pe calea ferată, iar în 2040 Austria are în plan să aibă un parc de vehicule comerciale care merg pe electricitate sau altă sursă de energie prietenoasă cu mediul. În ceea ce privește transportul fluvial și cel aerian, ele vor trebui să se adapteze la aceste schimbări și să propună soluții ecologice.

În plus, Austria intenționează să reducă exportul de carburanți în rezervoarele mașinilor și să pună capăt turismului în scopul de a cumpăra carburant, care este foarte dezvoltat acum deoarece taxele pe carburanți de aici sunt mai mici decât în multe țări vecine.

Comerțul electronic se dezvoltă rapid și în Polonia, dar există și piedici: lipsa de angajați de pe piața internă a acestei țări. Deși în multe procese factorul uman a fost înlocuit cu mașini avansate, algoritmi, automatizare și, în cele din urmă, cu inteligență artificială, în următorii ani angajații, mai ales șoferii, vor fi necesari pentru funcționarea lanțurilor de transport și a comerțului electronic. Din păcate, toate estimările indică faptul că pe termen lung se va adânci criza de șoferi, deci disponibilitatea vehiculelor va scădea și în schimb vor crește mult tarifele, și implicit costurile vânzătorilor online.

O altă provocare o reprezintă presiunile ecologice, unii clienți vestici ai companiilor poloneze de transport și logistică dând deja multă atenție amprentei de carbon din producția și livrarea mărfurilor lor. Iar în anii următori ar trebui să ne așteptăm la o importanță tot mai mare a aspectelor ecologice. În prezent numai 13% dintre vânzătorii online le oferă clienților soluții de livrare prietenoase cu mediul. Ecologia este mult mai importantă în segmentul B2C, unde 76% dintre cumpărători acordă îi atenție în timpul livrărilor. Dar, având în vedere interpenetrarea de tendințe dintre B2B și B2C, aspectele ecologice vor avea tot mai multă importanță pentru clienți. Deja 23% dintre cumpărătorii online din segmentul B2B așteaptă soluții ecologice de livrare, din nevoia de a respecta reglementările sau standardele, dar și din considerente de imagine. O activitate prietenoasă cu mediul poate presupune oferirea de ambalaje ecologice, renunțarea la documentele pe hârtie în favoarea celor electronice sau folosirea de vehicule cu emisii scăzute.