economie Archives - Pagina 16 din 40

România se află într-un punct de cotitură, neavând măsuri fiscale ferme și nici reforme structurale accelerate, acesta riscă să piardă nu doar încrederea investitorilor, ci și sprijinul financiar esențial din partea Uniunii Europene. Într-un context european în care alte țări iau măsuri concrete spre consolidare fiscală și modernizare, România ar trebui să recupereze terenul pierdut și să se inspire din exemple pozitive precum Grecia, potrivit specialiștilor TPA Romania, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică. Grecia a devenit o țară care a demonstrat că redresarea este posibilă, aplicând un set coerent de reforme dure, dar eficiente.

Săptămâna trecută, Guvernul României a anunțat un plan etapizat de reducere a deficitului bugetar excesiv. Acestea au inclus creșterea veniturilor, reducerea cheltuielilor și reconfigurarea programului de investiții prin eșalonări și prioritizări. În cadrul unei conferințe de presă, prim-ministrul a declarat că toate măsurile trebuie puse în aplicare cât mai curând posibil pentru a evita o posibilă criză severă asemănătoare cu cea a Greciei în urmă cu un deceniu. Cu toate acestea, Grecia este prezentată de Comisia Europeană în Pachetul de Primăvară 2025 ca un exemplu pozitiv, în timp ce România este singurul stat membru al UE aflat cu „dezechilibre macroeconomice excesive”.

Conform Pachetului de Primăvară 2025, România se detașează negativ, cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB în 2025, față de 9,3% anul trecut. În schimb, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 10,1% din PIB în 2020, iar apoi a făcut o ajustare remarcabilă, ajungând la un deficit de 2,4% din PIB în 2022, un deficit de 1,6% în 2023 și un surplus bugetar de 1,1% în 2024, reprezentând o performanță în Uniune.

„Această consolidare a Greciei nu s-a produs accidental. A fost rezultatul unui pachet complex de reforme dure, dar consecvente, implementate cu sprijinul instituțiilor europene și al piețelor internaționale. Grecia a reușit să-și stabilizeze finanțele, să modernizeze administrația fiscală și să recâștige încrederea investitorilor. Ce poate învăța România de la Grecia? Că reformele nepopulare sunt inevitabile, dar pot aduce rezultate pozitive durabile, că transparența și digitalizarea nu sunt opționale, ci condiții de bază pentru modernizarea administrației, că disciplina fiscală trebuie să fie prioritate politică, că simplificarea cadrului legislativ și fiscal poate atrage investiții și poate reduce presiunea pe finanțele publice și că un contract social funcțional, în care cetățeanul înțelege că plata taxelor se reflectă în servicii publice de calitate, este esențial.”, a precizat Claudia Stanciu-Stănciulescu, partener în cadrul TPA Romania.

Specialistul TPA Romania consideră că Grecia a implementat o reformă reală a pensiilor, care a eliminat privilegiile. S-a renunțat la pensiile speciale și la exceptările nejustificate, au fost reduse drastic numărul ocupațiilor care beneficiau de pensionare anticipată – de la peste 500 la circa 100, iar pensionarea anticipată a devenit excepțională, rezervată doar la cazuri cu adevărat speciale (meserii periculoase sau persoane aflate în situații sociale dificile).

„Din cele peste 500 de ocupații care puteau primi pensie anticipată, în funcție de anumite criterii, după reformele din perioada 2012-2016, au rămas doar circa 100. Guvernele Greciei au înăsprit treptat regulile, limitând opțiunile de pensionare anticipată pentru tot felul de categorii profesionale care nu implicau munci cu adevărat grele sau periculoase. Printre cele mai controversate categorii care beneficiau de aceste măsuri ar fi de menționat coafori, prezentatori TV, cântăreți. Și în Romania lista a fost revizuită periodic, însă a rămas în continuare relativ mare și permisivă.”, a declarat Claudia Stanciu-Stănciulescu.

În prezent, pensionarea anticipată înainte de 55 de ani este posibilă doar în cazuri absolut excepționale în Grecia. Acesta este cazul mamelor care au copii cu dizabilități sau al persoanelor cu meserii periculoase, însă numai dacă aceștia au avut un număr semnificativ de ani de vechime înainte de 2012. În România, vârsta de pensionare anticipată poate fi de 45 de ani pentru bărbați în cazul personalului din armată, poliție, SRI, în timp ce pentru artiști, balerini și cascadori pensionarea anticipată poate fi de 45 de ani pentru bărbați și 40 de ani pentru femei.

„Exemplele pot fi deosebit de complexe atât în ceea ce privește limita de vârstă, dar și cuantumul exagerat de mare al acestor pensii pentru anumite categorii – situații ce pun o presiune enormă pe bugetul României.”, menționează Claudia Stanciu-Stănciulescu.

Un alt domeniu în care Grecia a implementat măsuri eficiente este cel al creșterii gradului de colectare a taxelor: un consultant de la TPA România a explicat că, pe lângă digitalizarea aparatului fiscal, care a fost implementată și în România, autoritatea fiscală grecească a integrat algoritmi avansați de analiză a datelor pentru a detecta comportamente fiscale suspecte (de exemplu, societăți cu vânzări foarte mari, dar profituri mici). În paralel, a fost elaborată o strategie coerentă de educație fiscală și de comunicare transparentă cu contribuabilii inclusiv campanii de informare care explicau în mod clar obligațiile fiscale și beneficiile concrete ale respectării conformării, evidențiind legătura directă dintre plata taxelor și stabilitatea economică și bunăstarea socială.

„Prin comparație, în România digitalizarea a fost implementată greoi, chiar haotic s-ar putea spune, fără a se face o integrare la nivelul tuturor instituțiilor. Cultura fiscală rămâne slabă, iar corupția și birocrația continuă să îngreuneaze conformarea și aplicarea efectivă a reformelor. Este în continuare nevoie de o creștere a nivelului educației fiscale în România, de încurajare a plăților electronice în toate sectoarele, precum și de o reducere a birocrației.”, a completat Claudia Stanciu-Stănciulescu.

În Pachetul de Primăvară 2025, Comisia Europeană atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemice ale României, cum ar fi administrația fiscală ineficientă, blocajele în piața muncii, subfinanțarea educației și birocrația excesivă. Comisia plasează cercetarea și inovarea în centrul creșterii și al stabilității economice, acordând o atenție deosebită granturilor pentru consolidarea instituțiilor în vederea intensificării eforturilor în direcția diminuării gapului în inovare.

Claudia Stanciu-Stănciulescu afirmă că o altă măsură importantă menționată din ce în ce mai des în spațiul public este simplificarea cadrului de reglementare, astfel că reducerea poverii în conformare și asigurarea eficienței punerii în aplicare a acestor reglementări sunt esențiale pentru o administrare simplă a afacerilor și creșterea prosperității în UE. Documentul CE include multe alte aspecte legate de identificarea problemelor existente, dar și recomandări privind reducerea barierelor structurale pentru investiții, la nivel public și privat, creșterea oportunităților de finanțare, îmbunătățirea calității locurilor de muncă, dezvoltarea capitalului uman prin alocări de investiții în educație și îmbunătățirea capabilităților.

„Un obiectiv general al Pachetului de Primavară este prezentarea de către Comisia Europeană a priorităților economice și sociale ale Uniunii Europene pentru anul 2025, în cadrul Semestrului European, cu accent pe creșterea competitivității, tranziția verde și digitală, consolidarea apărării și incluziunea socială. Documentul poate și trebuie analizat în detaliu de cât mai multe persoane implicate în luarea deciziilor la nivel politic, deoarece exemplele de bune practici menționate sunt deosebit de utile și reprezintă o normalitate și o prioritate pentru a merge în direcția bună.”, a adăugat Claudia Stanciu-Stănciulescu.

Participanții la masa rotundă „Cum aducem valoare adăugată producției agricole românești?”, organizată de AHK România, în colaborare cu Bayer, BASF și PENNY România, au subliniat că abordările fragmentate din politicile publice au stârnit sectorul agroalimentar din țară, care are nevoie, cât mai curând, de o strategie integrată pentru a oferi consumatorilor securitate și siguranță alimentară, produse de calitate la prețuri accesibile și competitive.

Evenimentul, moderat de profesorul de economie, dr. Christian Năsulea, a reunit reprezentanți ai fermierilor, profesioniști din industria alimentară, din administrația publică, dar și din sectorul privat pentru a prezenta recomandări de politici publice menite să contribuie la îmbunătățirea parteneriatelor de încredere în sectorul agroalimentar.

Per ansamblu, participanții au precizat că situația agriculturii românești are nevoie de mai multe reforme și acces la noi tehnologii și inovații în ferme.

„Sunt frecvente perioade de secetă severă care alternează cu volume mari de ploi, toate pe fondul unui sistem de irigații deficitar. Schimbările climatice necesită acțiuni coordonate la nivel înalt.”, a menționat președintele AHK România, Andreas Lier. În ciuda potențialului său agronomic, România importă produse alimentare procesate, iar terenurile sunt fragmentate, ca abordările din politicile publice. „Nu este o abordare holistică să susții un sector și să afectezi un altul. România importă multe produse din carne, iar românii lucrează în fabrici de carne din străinătate. Pentru un progres real, e nevoie de o industrie de procesare competitivă, care să creeze valoarea adăugată și aici în România, de politici publice care să întărească lanțul valoric și de aceea vă invit să colaborăm, pe toți actorii din acest lanț, și să promovăm o viziune comună a sectorului.”, a completat Andreas Lier.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că „există un cadru bun pentru agricultură în România – piața internă cu peste 19 milioane de consumatori, piețe de export, experiență și specialiști în domeniu. Ceea ce lipsește este o industrie de procesare mai dezvoltată și care să creeze local plus valoare, iar prin această dezbatere încercăm să aducem laolaltă reprezentanți din întreg lanțul de aprovizionare”.

„Industria de retail joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, fiind în colaborare directă cu producătorii locali și cunoscând cel mai bine cererea consumatorilor per categorie de produs. Implicarea noastră în susținerea producției locale, odată cu inițiativa Triplu RO, aduce beneficii semnificative tuturor actorilor implicați – producători locali, clienții magazinelor noastre, autorități și populația României, în ansamblu.”, a explicat Daniel Costache, Food Buying Director PENNY Romania.

În privința politicii europene, „Viziunea pentru agricultură și alimentație” în Uniunea Europeană, Sebastian Metz consideră că aceasta cere mai mult pragmatism, atât la nivel european, cât și românesc, ceea ce se traduce prin reducerea poverii birocratice pentru toți actorii din lanțul de aprovizionare.

„Noi, la AHK România, ne-am bucura foarte mult să avem un parteneriat româno-german de succes. Uitându-mă la relațiile economice bilaterale cred că există potențial pentru a spori colaborarea și în sectorul agroalimentar. Știm cu toții că deficitul financiar pune presiune pe economia din România, de aceea avem nevoie de creștere și de valoare adăugată.”, a subliniat Sebastian Metz.

Participanții au menționat mai multe probleme în sectorul agroalimentar, printre care existența unor verigi izolate în lanțul agroalimentar (în producție sau în distribuție) care nu iau în considerare interdependența dintre acestea, afectând alocarea resurselor, în special la nivel european; lipsa unei strategii de atragere a generațiilor tinere către agricultură; precum și diferența de acces a fermierilor europeni la noile inovații și tehnologii în raport cu cei din alte țări terțe. O altă problemă subliniată a fost legată de competitivitatea scăzută a agriculturii europene, care, deși beneficiază de subvenții masive, nu a reușit să ajungă din urmă agricultura din alte regiuni ale lumii.

De asemenea, s-a abordat reticența în adoptarea noilor biotehnologii, precum noile tehnici de ameliorare.

Participanții au discutat despre lipsa de priorități strategice, de pregătirea economică scăzută a managerilor de ferme în general, de nerespectarea normelor de conformitate și de igienă în unele cazuri și lipsa de asociere a fermierilor, care nu pot să negocieze un preț bun pentru produsele lor. Pentru a-și îmbunătăți eficiența economică, fermele mici agricole au nevoie să se grupeze în asociații și cooperative de branșă, să își crească producția în mod durabil și să se bazeze în mod proporțional pe subvențiile de la stat. De asemenea, au nevoie de centre de colectare, irigații, învățământ agricol profesional, digitalizare pentru a aduce știința și educația mai aproape de sector și de consumatori, pentru a construi imaginea agriculturii în rândul tinerei generații care dorește să o urmeze.

„Uniunea Europeană oferă fonduri, dar fondurile nu țin loc de viziune. Să fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem în lume.”, a fost concluzia dezbaterii.

Evenimentul a fost organizat în contextul discuțiilor despre definirea „Viziunii pentru agricultură și alimentație”, un document strategic al Uniunii Europene lansat pe 19 februarie 2025 de către Comisia Europeană, care își propune să redefinească viitorul agriculturii și alimentației în Europa. Începând cu iulie vor exista negocieri pentru Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, care vor asigura finanțarea programelor și a acțiunilor în toate domeniile de politică, inclusiv viitorul buget pentru agricultură din Politica Agricolă Comună (CAP).

Lansarea anunțată a unei Strategii Digitale a UE pentru agricultură poate juca un rol esențial în sprijinirea adoptării instrumentelor de agricultură digitală și de precizie, ceea ce va permite fermierilor români să producă mai eficient și mai durabil, iar luarea deciziilor bazate pe date să devină norma în procesul de a produce mai mult cu resurse mai puține. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și o agricultură regenerativă și atractivă pentru noile generații este esențială pentru ca agricultura românească să devină competitivă în următori anii.