economie Archives - Pagina 18 din 40

Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP privind gestionarea resurselor financiare ale salariaților din România, angajații sunt de părere că economisirea nu este o prioritate, nici pentru cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, în timp ce 4 din 10 precizează că utilizează până la 90% din venitul lunar. 60% dintre românii angajați consideră că sunt mulțumiți moderat de modul în care își administrează cheltuielile.

Studiul, efectuat pe un eșantion de 1.529 de angajați din mediul urban și mediul rural, dezvăluie o imagine detaliată asupra comportamentului financiar al angajaților, modul în care aceștia își gestionează resursele financiare, obiceiurile legate de economisire, investiții, datoriile personale și prioritățile financiare.

„Studiul nostru arată că doar 8% din angajații cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulți angajați cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendință poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puțin preocupați de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung. În același timp, poate fi și rezultatul unui consum orientat către îmbunătățirea calității vieții, fără o planificare financiară riguroasă. Totuși, educația financiară este esențială, inclusiv pentru angajații cu venituri ridicate, care, în absența unor obiceiuri de economisire și planificare, pot subestima importanța gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranța pe termen lung.”,
a subliniat Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro.

Cum își gestionează angajații români banii

Aproape 4 din 10 români au dezvăluit că folosesc până la 90% din venitul lunar, iar 17% peste 90% din acesta. Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenți renunță la unele cheltuieli, iar circa 22% apelează la economii sau un card de credit, în timp ce 4% împrumută bani.

Cu toate acestea, 42% aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorințe atunci când au de ales, iar 60% se consideră satisfăcuți de modul în care își gestionează cheltuielile.

În privința investițiilor, aproape 63% dintre respondenți au subliniat că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, așa cum sunt investițiile pe piața de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.

Sănătatea, preocuparea financiară principală pentru persoanele de peste 60 ani

Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcție de vârstă, astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani principala preocupare financiară o reprezintă sănătatea, evidențiind un impact semnificativ atât emoțional, cât și economic.

Conform studiului, 83% dintre aceste persoane sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătății, care includ tratamente medicale, controale periodice și transport în scop medical. Situația indică o dependență financiară majoră de servicii medicale, o condiție inevitabilă care vine odată cu înaintarea în vârstă. Speranța de viață în România este mult mai scăzută comparativ cu media europeană, vârstnicii confruntându-se cu multiple boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare.

„Persoanele în vârstă se confruntă, din păcate, cu o presiune financiară considerabilă în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, iar acest aspect este deopotrivă îngrijorător și trist. Peste 52% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative. În schimb, pentru generațiile mai în vârstă, situația financiară este considerabil mai dificilă. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depășesc pragul de 3.000 de lei, iar o proporție semnificativă a acestora este alocată serviciilor medicale.”,
a declarat Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Tinerii alocă semnificativ mai puține resurse financiare pentru sănătate, doar 38% dintre cei cu vârste între 18 și 25 de ani au un interes pentru acest tip de cheltuieli. Lipsa unui comportament proactiv în ceea ce privește sănătatea și insuficiența educației medicale, în special în domeniul prevenției, constituie factori determinanți ai acestei situații.

În rândul tinerilor, adoptarea unui stil de viață sănătos și conștientizarea importanței prevenției sunt frecvent subevaluate, ceea ce conduce la o neglijare a sănătății pe termen lung.

În ceea ce privește nivelul de studii, datele arată că 80% dintre respondenții din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se află în aceeași categorie de venituri. Această diferență majoră subliniază un decalaj educațional ce are consecințe directe asupra șanselor de a accesa locuri de muncă mai bine plătite și, implicit, asupra dezvoltării unor obiceiuri financiare sănătoase. În mediul rural, accesul limitat la studii universitare este influențat de mai mulți factori, printre care lipsa infrastructurii, resursele financiare reduse ale familiilor și o rată crescută a abandonului școlar. Acest context îi împiedică pe tineri să își continue studiile după finalizarea liceului, ceea ce le limitează semnificativ perspectivele profesionale și oportunitățile de angajare în domenii care oferă salarii competitive.

Un studiu recent realizat de compania globală de consultanță Horváth arată că, în ciuda numeroaselor provocări economice, majoritatea directorilor financiari din Europa (65%) sunt de părere că situația companiilor lor se va îmbunătăți (33%) sau se va menține la actualul nivel pozitiv (32%).

Ediția din acest an a „Horváth CFO Study” (realizată în 2024, cu proiecții pentru 2025) și intitulată „Embark on the Journey into Next-Gen Performance Management” („Începeți Călătoria către Managementul Performanței de Nouă Generație”) a identificat care sunt principalele priorități strategice ale managerilor financiari, cunoscuți drept Chief Financial Officers (CFOs).

Pe primul loc s-a situat armonizarea, standardizarea și optimizarea proceselor financiare, fiind semnificativă pentru 88% dintre executivii cu responsabilități în domeniul financiar. Dezvoltarea angajaților și dobândirea de competențe noi, moderne, adaptate viitorului au fost alese ca priorități pentru 85% dintre aceștia. Progresarea în integrarea globală a datelor și dezvoltarea de platforme integrate de date – 78%.

În acest an, managerii financiari vor fi preocupați de valorificarea potențialelor de eficiență prin reducerea costurilor la nivelul întregii companii, precum și în aria de responsabilitate a Directorului Financiar (CFO) – 78%, urmată de consolidarea capabilităților predictive în procesele de Planificare, Prognoză și Raportare – 71%. De asemenea, 70% dintre executivi vor pune accent pe accelerarea semnificativă a investițiilor în digitalizare, în toate domeniile de activitate ale companiei, iar 66% pe integrarea temelor de sustenabilitate în Managementul Performanței.

Potrivit „Horváth CFO Study 2025”, o direcție cheie a liderilor financiari în 2025 și în anii următori va fi trecerea de la inițiativele clasice de reducere a costurilor către adoptarea Inteligenței Artificiale Generative (GenAI) și dezvoltarea platformelor integrate de analiză.

GenAI este considerată un catalizator cheie în transformarea paradigmei financiare. 78% dintre CFO estimează că noile tehnologii vor crea activități și roluri complet noi în departamentele financiare, transformând rolul de Controller tradițional într-un Business Partner mult mai strategic. Totuși, 80% dintre lideri nu cred că tehnologia va înlocui complet rolul de Controller, ci va facilita o colaborare mai strânsă între om-tehnologie.

77% dintre executivii financiari sunt de acord că utilizarea GenAI în planificare și prognoză este esențială pentru simplificarea proceselor, reducerea complexității și crearea de scenarii predictive mai precise. De asemenea, GenAI este văzută ca o soluție pentru reducerea efortului manual în raportare, oferind recomandări și analize rapide bazate pe date într-un timp record. 79% dintre CFO pun un accent deosebit pe utilizarea noilor instrumente de Business Intelligence (BI) și pe reducerea volumului de rapoarte centralizate.

Cu toate acestea, doar 26% dintre organizații raportează folosirea automatizărilor în activitățile de prognoză și analiză, iar doar 5% au implementat complet soluții bazate pe GenAI. Acest lucru indică un decalaj semnificativ între obiectivele ambițioase și realitatea implementării acestor tehnologii.

„Transformarea digitală și automatizarea sunt esențiale pentru următorul nivel de excelență financiară. În pofida optimismului general, capacitățile actuale nu reușesc să răspundă cerințelor tot mai complexe, ceea ce creează un deficit de eficiență și predictibilitate. În viitor, succesul unui CFO va depinde de capacitatea de a combina leadership-ul strategic cu utilizarea avansată a tehnologiei. GenAI nu este doar un instrument tehnologic, ci un element esențial pentru eficiență, inovare și decizii mai bune. Este timpul să transformăm aceste oportunități în realitate operațională.”, sintetizează concluziile „Horváth CFO-Study 2025” Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

Pentru realizarea acestui studiu, echipa Horváth a discutat cu peste 150 de responsabili financiari din top managementul unor companii din 15 țări (12 state membre ale Uniunii Europene, plus SUA, UK și Elveția), dintre care peste 86% generează venituri mai mari de 100 de milioane de euro pe an, iar 75% au peste 500 de angajați.