Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Forvis Mazars Group, parteneriatul internațional de audit, impozite și servicii de consultanță, și-a lansat studiul anual din sectorul public și social, care relevă o schimbare semnificativă a perspectivelor și priorităților directorilor din sector, ceea ce indică o resetare strategică.

Organizațiile recunosc influența crescândă a percepției publice, în timp ce liderii își concentrează eforturile pe dezvoltarea rezilienței într-o nouă eră, unde talentul este esențial pentru eficiența tehnologiilor emergente, iar așteptările în materie de durabilitate sunt tot mai mari.

Directorii din sectorul public și social manifestă un optimism moderat, astfel 58% anticipează o creștere a finanțării în următorul exercițiu financiar, reprezentând totuși o scădere față de cei 85% de anul trecut.

Factorii economici, inclusiv inflația ridicată și costul vieții (27%), cererea crescută de servicii și schimbările politice (fiecare 26%), sunt principalele tendințe externe care vor afecta organizațiile în anul următor. Apariția noilor tehnologii (23%) și deficitul de talent (22%) vor avea, de asemenea, un impact semnificativ, în timp ce 25% dintre organizații consideră că sunt pregătite pentru aceste provocări.

Însă, un sfert dintre organizații sunt de părere că nu vor putea satisface cererea de servicii. Jumătate dintre organizații anticipează creșterea investițiilor de timp, bani și resurse în toate activitățile și operațiunile de afaceri. Cele mai mari priorități sunt menținerea operațiunilor IT și digitalizarea, în timp ce preocupările legate de finanțare se află la coada listei, urmate doar de reducerea numărului de angajați.

Liderii percep că atragerea talentelor va avea un impact major în următorii trei până la cinci ani, cu aproape două treimi (63%) raportând dificultăți în recrutarea oamenilor talentați. Totuși, strategia talentelor este doar pe locul nouă în lista priorităților lor pentru anul următor.

Transformarea prin IT și tehnologie emergentă rămâne prioritatea principală pentru al doilea an consecutiv. 79% dintre organizațiile din sectorul public și social utilizează deja IA generativă, iar dintre cele care nu o folosesc, 44% intenționează să o adopte în următorii cinci ani. Cu toate acestea, 69% dintre utilizatorii de IA generativă au preocupări etice legate de aceasta.

Inteligența artificială generativă nu va înlocui oamenii, conform a 64% dintre lideri, subliniind valoarea abilităților umane într-un sector orientat spre oameni.

Sustenabilitatea este o prioritate majoră, 76% dintre directorii din sectorul public și social producând deja un raport de sustenabilitate sau planificând să facă acest lucru în următoarele 12 luni. Peste 50% dintre lideri cred că noile reglementări ar fi mai eficiente decât presiunea internă sau externă pentru a accelera raportarea.

„Ne aflăm într-un moment critic, dar cu unele dintre cele mai mari oportunități pentru lideri de a contesta norma și de a modela cele mai bune practici într-o perioadă de schimbări semnificative. 2024 este un an de referință cu unele dintre cele mai mari alegeri din lume. Există decizii îndrăznețe care pot fi luate pentru anii următori și sunt încrezător în valoarea colaborării pentru a realiza acest lucru pe măsură ce intrăm într-o nouă eră construită pentru reziliență, pentru a servi mai bine oamenii și comunitățile.”,

a declarat Peter CudlipPartener și șef de grup pentru sectorul public și social la Forvis Mazars Group.

Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, Bucureștiul se evidențiază printre orașele europene cu cele mai scăzute prețuri la locuințe și nivele ridicate de accesibilitate pentru achiziționarea acestora.

Proiecțiile indică creșteri salariale anticipate, pe fondul unei evoluții economice pozitive și a condițiilor mai relaxate de finanțare, ceea ce va conduce la o majorare a prețurilor locuințelor în viitorul apropiat. Această tendință se va manifesta probabil mai pregnant începând cu anul viitor.

Astfel, pe baza datelor publice privind prețul mediu solicitat pentru un apartament de 70 mp în Europa, nivelul de accesibilitate al achiziționării acestuia în București este printre cele mai ridicate atât la nivel național, cât și european, fiind necesare 96,2 salarii medii nete lunare. Doar Bruxelles și Sofia înregistrează grade mai mari de accesibilitate (84,2 și 94,3 salarii medii nete, respectiv). În contrast, în orașe precum Londra, Munchen, Paris sau Zurich, prețurile medii pe metru pătrat util pot depăși €10.000 (Paris) sau €16.000 (Zurich), necesitând în anumite cazuri mai mult de 200 salarii medii nete din respectivele locații, nivelul fiind mai mult decât dublu comparativ cu cel din București.

Capitala României se remarcă și prin oferirea de prețuri rezidențiale avantajoase în comparație cu alte orașe din regiune. Gradul redus de accesibilitate este observat în orașe precum Praga (cu prețuri medii solicitate ce depășesc în medie €4.700/mp util, necesitând 196,7 salarii medii nete pentru un apartament similar), Bratislava (171,5 salarii), Varșovia (165,3), Belgrad (161), Cluj-Napoca (158,2) sau Budapesta (150). Comparativ, Bucureștiul reprezintă o opțiune mai accesibilă pentru achiziționarea locuințelor.

„Prețurile proprietăților rezidențiale din România au înregistrat creșteri importante în ultimul an în orașe precum Cluj – Napoca, Brașov, Oradea, Iași sau Craiova, creșteri ce au depășit pragul de 10% în majoritatea cazurilor menționate. Capitala a făcut cumva notă discordantă în ultimele 12 – 24 de luni, perioadă în care prețurile solicitate au crescut cu un nivel mult sub rata inflației aferente și a majorărilor semnificative ale costurilor de construcție. De asemenea, după un prim semestru al anului precedent în care numărul tranzacțiilor cu unități locative a scăzut semnificativ pe fondul dobânzilor ridicate la creditele ipotecare, am asistat la o relansare evidentă în a doua jumătate a lui 2023 si în primele luni ale anului curent. Băncile au început o serie de promoții cu dobânzi mult mai avantajoase, mai mici decât rata de referință de 7% stabilită de Banca Națională, pentru a reporni creditarea ipotecară. Vedem așadar în piață oferte cu dobânzi fixe anuale pe o perioadă de 3 – 5 ani ce variază între 5,6 – 5,85%, nivel asemănător cu cele practicate în acest moment în vestul Europei și care, coroborate cu gradul mare de accesibilitate al achiziționării locuințelor din București comparativ cu majoritatea orașelor mari europene, vor crea un cadru extrem de favorabil pentru dezvoltarea în continuare a unor proiecte rezidențiale de amploare în capitală, dar și pentru creșterea prețurilor pe termen mediu și lung.”,

a menționat Vlad Săftoiu, Head of Research, Cushman & Wakefield Echinox.

Datele furnizate de Compania Națională de Strategie și Prognoză, împreună cu cele ale principalelor instituții de credit la nivel internațional, conturează un potențial semnificativ de creștere a economiei naționale în următorii ani. Această creștere va fi însoțită de majorări salariale importante în București și în principalele centre sociale și economice din țară. Se estimează că salariul mediu net lunar din București va atinge aproximativ €1.600 în 2027, în creștere cu 32% față de media din 2023. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra accesibilității proprietăților rezidențiale, în special în contextul unor scăderi preconizate ale dobânzilor cheie, care vor începe treptat din 2024 și se anticipă că vor continua în anii următori.

Conform datelor furnizate de imobiliare.ro, cel mai mare portal rezidențial din România, prețul mediu solicitat pentru un apartament în București a fost de €1.663/mp util în februarie. Acest nivel reflectă o creștere de 6,6% în comparație cu februarie 2023 și de 7,5% față de aceeași lună din 2022, reprezentând unele dintre cele mai mici creșteri de prețuri la nivel național în acele perioade. Bucureștiul ocupă locul al treilea în ceea ce privește cele mai mari prețuri, după Cluj-Napoca (€2.666/mp util, +10,4% față de februarie 2023) și Brașov (€1.815/mp util, +14,9% față de februarie 2023).