Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Potrivit estimărilor realizate de analiștii UniCredit, economiile din UE-ECE* și din Balcanii de Vest ar urma să se majoreze cu aproape 1,6% în 2023 și 3,1% în 2024. Astfel, România va înregistra performanțe economice peste medie, în timp ce Ungaria și Cehia vor rămâne în urmă.

În cel mai recent Raport trimestrial ECE „Creșterea mai rapidă se confruntă cu provocări externe”, UniCredit Research subliniază că principalul risc va fi evoluția slabă pentru economiile regionale din Europa, SUA și China, iar revenirea ar putea să întârzie cheltuielile de capital, exporturile și cererile de consum spre final de an sau chiar și în 2024.

În plus, cererea internă s-ar putea consolida în continuare, deoarece creșterea salariilor va depăși inflația începând cu a doua jumătate a acestui an, iar condițiile financiare se vor relaxa anul următor.

„Guvernele din țările ECE sunt reticente în a retrage sprijinul fiscal pentru gospodării, ceea ce va declanșa procedura de deficit bugetar excesiv în 2024”, potrivit raportului trimestrial.

Economiștii UniCredit adaugă că se așteaptă ca sumele primite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie mai mici în acest an.   

Prognozele privind inflația, pentru finalul lui 2023, variază între 6% și 9%, cu excepția Turciei. Analiștii UniCredit estimând că, anul viitor, va fi un ritm dezinflaționist mai lent.

De asemenea, sunt așteptări ca toate băncile centrale din ECE să-și reducă rata dobânzii de politică monetară în 2024, la sub 6% în Europa Centrală și Serbia, la 7% în Rusia și la 20% în Turcia.

Printre principalele riscuri evidențiate în Raportul trimestrial ECE se numără inflația peste ținta stabilită pe termen mediu, recesiunea în Zona Euro și SUA, precum și creșterea economică sub așteptări în China care va afecta economiile țărilor  ECE, tot astfel impactul războiului Rusia-Ucraina asupra turismului de pe litoralul Mării Negre, precum și naționalismul și euroscepticismul care pătrund în politicile economice.

„Țintele de inflație vor fi probabil ratate din cauza prețurilor mai mari la energie și a presiunii cererii asupra prețurilor, pe fondul stimulentelor fiscale din 2023 și a creșterii salariilor reale. Rusia și Serbia ar putea fi excepțiile”,

completează Dan Bucșa, economist șef al UniCredit pentru țările ECE.

• Foto: UniCredit

Cele mai noi date despre investitiile anuale in infrastructura, colectate de Forumul de Transport International (ITF), arata ca doar 0,8% din PIB se investeste in infrastructura interna de transport in tarile din vestul Europei, procentaj care s-a mentinut aproape constant in ultima decada. Nivelul cel mai mare a fost atins in statele Europei Centrale
si de Est, cu o crestere de 7,6% din 2008 in 2009, pana la un maxim istoric de 2% din PIB, fapt ce reflecta eforturile acestor tari de a compensa slabele investitii anterioare in special in reteaua rutiera, coroborate cu nevoile din ce in ce mai crescute ale unor economii in dezvoltare.

 
In acelasi timp, raportul dintre banii alocati investitiilor si cei pentru mentenanta drumurilor a ramas relativ constant in ultimii ani in majoritatea regiunilor, intretinerii alocandu-i-se maximum 30% din cheltuielile totale medii.

2009 a fost un an bun
Incepand cu anii ’70, investitia in infrastructura de transport (drumuri, cai ferate, cai navale interne), ca procentaj din PIB, a scazut in mod constant in Europa de Vest. Ca atare, primele rapoarte ITF din 1980 au notificat acest declin, ajungandu-se de la o medie de 1,5% in 1975 la circa 1,2% in 1980, ca mai apoi sa se stabilizeze la 1% incepand cu 1982. Cele mai recente date arata ca investitiile in infrastructura de transport interna au scazut din nou in 1990 in tarile Europei de Vest, la circa 0,8% din PIB in 2000, nivel la care s-au si stabilizat. In mod evident insa, exista diferente intre tari, ce au variat in ultimii ani de la 0,5% in Danemarca la 1,1% in Spania in 2009.
In tarile vest-europene, volumul investitiilor (cheltuielile in termeni reali) a ramas aproape neschimbat din 1995 in 2000. Aceasta perioada de stagnare a luat sfarsit in 2001, cand investitiile in infrastructura interna de transport au crescut cu 15% in termeni reali, pana in 2003, nivelul scazand apoi pana in 2008, cand a fost cu 1,7% mai mic decat cel din 2003. Cele mai recente date au aratat, insa, in 2009, o crestere de 3,6% fata de anul anterior.

In Federatia Rusa si Ungaria inca mai este de lucru
Tendintele pentru tarile din Europa Centrala si de Est difera semnificativ fata de cele descrise anterior. Cota de investitii, care pana in 2002 a ramas la circa 1% din PIB, a crescut rapid in 2009, ajungand la 2% – cea mai mare cifra raportata vreodata de aceste tari (1,9% se inregistrase in 2008). Incepand cu 2003, si volumul investitiilor in infrastructura interna de transport s-a accelerat cu putere in tarile din Europa Centrala si de Est. Aceasta crestere nu a aratat niciun semn de oprire, volumul investitiilor atingand inca un nivel record in 2009, dupa cresterea de 7,6%, in termeni reali, fata de 2008.
In Federatia Rusa, cota din PIB alocata infrastructurii a fost mai schimbatoare. Nivelul de 1,9% inregistrat in 2000 a scazut la 1,2% in 2006. Insa cele mai noi date arata o revenire pe crestere a cotei, variind intre 1,7% in 2008 si 1,5% in 2009. Volumul de investitii a aratat un val mare incepand cu 2003, crestere ce a continuat puternic in 2009, cand a atins un nou varf, cu o crestere de 7,3% fata de 2008.
Similar sporirii volumului de investitii, si volumul activitatilor de mentenanta a crescut puternic in tarile din Europa Centrala si de Est. Cota din cheltuielile totale pentru infrastructura rutiera, ce revine mentenantei, a scazut usor, de la 30% in 1997 la 27% in 2009. Apoi, in 2006-2007, s-a inregistrat o crestere a volumelor activitatilor de intretinere din aceasta zona a Europei, situatie datorata in mare parte unei cresteri majore a solicitarilor pentru activitati de intretinere a drumurilor din Ungaria.

Vesticii, orientati spre investitiile in calea ferata
In ceea ce priveste tendintele pe termen lung, in tarile vest-europene cotele investitiilor in infrastructura rutiera au scazut incet, inregistrand in paralel o crestere graduala cele pentru calea ferata. Astfel, daca in 1975 aceste tari investeau in infrastructura rutiera pana la 80%, in 2009 doar 66% din sumele totale mai reveneau infrastructurii interne de transport. Cota ce revine infrastructurii transportului pe calea ferata este in mod particular extrem de ridicata in Austria (65%), Marea Britanie (55%), Luxemburg (52%), Suedia (45%) si Belgia (41%). Tendintele observate in datele culese despre Europa de Vest sunt consecinte ale politicilor de incurajare a utilizarii transportului pe calea ferata, aflate si in prezent in vigoare.
Pe langa acestea, cota de 2% acordata transportului naval a ramas constanta in ultimii ani.
In timp ce tarile vest-europene acorda din ce in ce mai multa atentie caii ferate, cele din Europa Centrala si de Est investesc mult mai mult in caile rutiere, cota crescand de la 66% in 1995 la 83% in 2009. Situatia din ultimii cinci ani sugereaza o stabilizare a trendului, cotele ce reveneau infrastructurii fiecarui mod de transport mentinandu-se mai degraba constante din 2005 pana in 2009.
Datele ITF sugereaza ca raportul dintre cheltuielile cu intretinerea si cele cu investitiile s-a mentinut relativ constant de-a lungul timpului in multe regiuni. Din 1995 pana in 2008, volumul activitatilor dedicate intretinerii infrastructurii rutiere in tarile vest-europene a crescut usor mai rapid decat volumul investitiilor, respectiv cu 25% pentru mentenanta, fata de circa 21% (investitii), ceea ce s-a reflectat si intr-o sporire a cotei sumelor ce revin activitatilor de intretinere, din totalul cheltuielilor cu drumurile, de la 26% in 1997 la 30% in 2009.

In Romania investim in fragmente de autostrazi
Investitiile din infrastructura de transport autohtona sunt orientate cu precadere catre sosele, autostrazi si centuri ocolitoare si aproape deloc catre transportul naval sau pe calea ferata. In Romania, investitiile din perioada imediat urmatoare vizeaza constructia a circa 243 km de autostrazi, la o valoare totala de 2,5 miliarde de euro si cu termene de finalizare in 2011 si 2012. Acestora li se vor adauga anul viitor inca 288,8 km, cu o valoare de executie de circa 2,5 miliarde de euro, din care doua treimi vor proveni din Programul Operational Sectorial din Transporturi (POS-T) si din bugetul Ministerului Transportului si Infrastructurii (MTI). Ca atare, valoarea totala a investitiilor in cei 532 km se ridica la peste cinci miliarde de euro. Apoi, conform planurilor MTI, investitiile vor viza constructia a doua autostrazi ce vor traversa Moldova, una spre Ardeal, cu o lungime de circa 307 km, cealalta spre Muntenia, de circa 266 km. La fel, cu termen de finalizare in 2015, se afla in plan si constructia autostrazii Timisoara-Sibiu, ce va avea circa 250 km, impartita in patru segmente, ca si proiectul autostrazii de pe Coridorul IV pan-european, de la Nadlac la Sibiu.
Pentru anul in curs, prioritar era tronsonul Cernavoda-Medgidia, ca si centura ocolitoare a Constantei sau tronsonul Medgidia-Constanta (70 km). Dintre acestea, la sfarsitul lui iulie autoritatile au inaugurat 21 km de autostrada de la Murfatlar la Constanta (14 km pe tronsonul Medgidia-Constanta si 7 km din centura ocolitoare a municipiului Constanta). In prezent, pe cei 14 km, circulatia se desfasoara pe cate o banda pe sens, iar pe ceilalti 7 km pe cele doua cai de mers.