Elveția Archives - Pagina 2 din 7

Regiunile Ticino, Lombardia, Piemont și Liguria cer relansarea investițiilor în infrastructura feroviară alpină și completarea conexiunilor spre coridorul TEN-T Rin–Alpi

Un nou impuls politic vine din sudul Alpilor pentru accelerarea finalizării marii rețele feroviare transalpine. Pe 24 septembrie, o alianță formată între cantonul Ticino și regiunile italiene Lombardia, Piemont și Liguria a transmis autorităților elvețiene două documente oficiale — Memorandumul 2024 și Apelul Alianței Alpilor de Sud — solicitând sprijin guvernamental pentru finalizarea infrastructurii feroviare Gotthard și a conexiunilor complementare care ar trebui să o lege de principalele coridoare europene.

Proiectul AlpTransit: o operă monumentală, dar încă neterminată

Potrivit asociației Pro Gotthard – Railway of Europe, inițiatoarea demersului, deși tunelurile de bază Gotthard, Ceneri și Lötschberg sunt finalizate și operaționale, rețeaua AlpTransit nu este complet funcțională.
„Inima este acolo, dar arterele lipsesc”, subliniază asociația, referindu-se la absența liniilor de acces complete către nord și sud, fără de care fluxul de marfă și pasageri nu poate fi optimizat.

Guvernul federal elvețian consideră în prezent proiectul încheiat, iar planurile de infrastructură pentru următorii ani nu includ noi investiții majore în această direcție — cu excepția construcției celui de-al doilea tub al tunelului Lötschberg. Nici documentul strategic „Viziunea feroviară 2050” nu oferă garanții pentru continuarea AlpTransit, fapt care a determinat autoritățile regionale să reacționeze.

O alianță transfrontalieră pentru un obiectiv comun

Apelul semnat de Ticino, Lombardia, Piemont și Liguria reprezintă o „alianță legislativă și transfrontalieră spontană de intenție”. Documentul solicită guvernelor naționale, dar și instituțiilor europene, să asigure finanțarea completării AlpTransit, prin extinderea și modernizarea liniilor de acces la tunelurile de bază și prin integrarea proiectului în rețeaua TEN-T, coridorul Rin–Alpi.

Obiectivul este dublu:

asigurarea continuității infrastructurii feroviare între Italia și Elveția, până la Milano și porturile din Liguria (Genova, Savona, La Spezia);
întărirea conectivității nord–sud a Europei, de la Marea Nordului la Marea Mediterană, prin coridoarele logistice principale.

Documentele au fost remise oficial guvernului cantonal din Bellinzona și Departamentului Federal al Transporturilor (DETEC) din Berna, cu apelul ca Elveția să includă proiectul în următoarele mesaje federale de infrastructură, prevăzute pentru 2026 și 2030.

Costuri ridicate, dar beneficii strategice

Finalizarea completă a AlpTransit — inclusiv oculirile de marfă Bellinzona și Lugano și extinderea liniilor de acces către Milano — ar necesita o investiție estimată la peste 8 miliarde de euro.
Criticii din Berna susțin că suma ar fi dificil de justificat în actualul context bugetar, însă autoritățile regionale și operatorii logistici argumentează că rentabilitatea economică și ecologică a proiectului este semnificativă:

transferul suplimentar al mărfurilor de pe șosea pe calea ferată,
reducerea emisiilor de CO₂,
fluidizarea traficului transalpin,
consolidarea porturilor italiene ca terminale naturale ale coridorului Rin–Alpi.

Asociația Swissrailvolution, derivată din Pro Gotthard, insistă ca viitoarele mesaje ale Consiliului Federal elvețian să includă în mod explicit dezvoltarea rețelei feroviare alpine ca proiect de etapă pentru perioada post-2045.
În paralel, regiunile italiene implicate cer guvernului de la Roma să coordoneze investițiile proprii în infrastructura de acces și să integreze aceste obiective în Planul Național de Mobilitate Durabilă și în proiectele TEN-T finanțate de UE.

Alianța transfrontalieră dintre Ticino și regiunile nord-italiene este o nouă etapă în cooperarea elvețiano-italiană privind mobilitatea alpină.
Deși AlpTransit este adesea prezentat drept un succes al ingineriei europene, fără finalizarea completă a liniilor de acces, el rămâne o infrastructură incompletă din punct de vedere logistic și economic.

Pentru Elveția și Italia, provocarea nu mai este tehnică, ci politică și financiară: cum poate fi convinsă Berna să reia investițiile într-un proiect care depășește frontierele naționale, dar care ar consolida poziția ambelor țări în rețeaua europeană de transport a viitorului.

Elveția a decis să înăsprească regulile privind întreținerea și exploatarea trenurilor de marfă, după ce un raport publicat în iunie 2025 de către Serviciul de Investigații al Confederației pentru Siguranță a semnalat riscuri sistematice de fisurare a roților. Problemele au fost puse pe seama utilizării noilor tălpi de frână din material compozit, care pot genera supraîncălziri și deteriorări. În urma consultărilor cu operatorii din sector, Oficiul Federal al Transporturilor (UFT) a stabilit un set de prescripții menite să reducă aceste riscuri și să întărească siguranța traficului feroviar de marfă.

Diametru minim mai mare și inspecții mai dese

Una dintre cele mai importante modificări vizează diametrul roților. Dacă la nivel european pragul minim este de 860 mm, Elveția a decis să îl ridice la 864 mm pentru anumite tipuri de roți folosite pe vagoanele de marfă. În același timp, intervalele de întreținere au fost reduse semnificativ: fiecare vagon va trebui verificat după 50.000 sau 200.000 km, în funcție de caracteristicile tălpii de frână și ale roților, spre deosebire de termenele mai relaxate aplicate până acum.

Verificările nu se vor limita la o simplă inspecție vizuală. Noile norme impun măsurători precise ale diametrului, verificarea urmelor de supraîncălzire, depistarea eventualelor fisuri și aplicarea unui test de percuție, o metodă tehnică utilizată pentru a identifica anomaliile structurale ale roților.

O altă noutate esențială este obligația ca fiecare companie să documenteze ultima inspecție a fiecărui vagon de marfă, astfel încât conformitatea să poată fi verificată înainte ca trenurile să circule pe teritoriul elvețian. În plus, autoritățile recomandă utilizarea exclusivă a roților de nouă generație, prevăzute cu o bandă colorată ce permite identificarea rapidă a cazurilor în care acestea au fost expuse la solicitări termice.

Pregătirea mecanicilor și responsabilizarea operatorilor

UFT pune accent și pe componenta umană. Mecanicii de locomotivă vor trebui instruiți pentru a adopta un stil de conducere care să evite supraîncălzirea sistemelor, iar acolo unde este posibil să efectueze un test de percuție înainte de plecarea trenului. În acest fel, riscurile vor fi detectate din timp, iar siguranța întregului convoi va fi crescută.

Regulile se aplică tuturor companiilor feroviare care operează trenuri de marfă în Elveția, precum și deținătorilor de vehicule și entităților de întreținere din țară. Implementarea trebuie începută fără întârziere și finalizată până la 31 decembrie 2025.

Elveția încearcă astfel să își mențină reputația de lider în materie de siguranță feroviară și să evite riscurile generate de noile materiale și tehnologii utilizate în transportul de marfă.